Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus rraedicationes (vol. 5) Teologie pentru azi Bucuresti 2013' Predica la praznicul Sfintilor imparati Constantin si Elena [21 mai 2012] Iubitii mei 1 , 5 7 praznicul de azi rimeaza cu campania electorala a momentului. Pentru ca Sfintii Imparati si intocmai cu Apostolii, Constantin si mama sa Elena, sunt exemple de asumare a Ortodoxiei din perspectiva unei functii publice dominante. Si alegerea/ optiunea lor religioasd a fost capitald pentru istoria Bisericii...dar si pentru mdntuirea lor. Pentru ca au ales sa II slujeascd pe Dumnezeu, Cel care i S-a revelat Sfantului 1 Predica scrisa in data de 20 mai 2012. Constantin...in loc sa mearga dupa religia idolatrd a timpului. . . O alegere teologica...care a scos Biserica dincatacombe... Care a initiat marea dezvoltare istoricd a Bisericii crestine...motiv pentru care fiul si mama lui...sunt „intocmai cu Apostolii" pentru ca au dat libertate de inchinare si de manifestare Bisericii. Si praznicul rimeazd cu...campania electorala... pentru ca cei care se vor alesi in functii de conducerc.trebuie sa fie oameni care sa isi asume, in mod explicit, convingerile lor religioase, culturale si etnicc.pe langa cele politice. Asa e de dorit. . . Sau asta ar trebui sa le cerem: sa fie oameni credinciosi. . .si loiali unor crezuri. . .si nu fiinte duplicitare .. .si mimetice. Pentru ca mimetismul politic, fara coloana vertebrala, naste multe cataclisme. Iar Romania are nevoie de stabilitate, de incredere in fortele ei si de reintoarcerea continud la valori si la munca. Pentru ca munca ne face valorosi in orice domeniu. . .iar valoarea nu e perisabild. In schimb, cameleonismul, lipsa de profesionalizare, amoralitatea si impostura degradeaza orice idee de relatie si de responsabilitate pentru faptele tale. Da, pestele de la cap se impute... si tot prin reperele ei o societate se insdndtoseste. Insa trebuie sa urmarim lucruri corecte, drepte, folositoare tuturor...pe langa interesele personale. Daca subsumdm totul egoismului nostra... dam inapoi ca racul...m mod continuu... Si vedem, mai mult decat dureros, ca inchiderea in meschinaria proprie. . .inchiderea in casa...fuga de raspunderc.nu ne poate salva individual... daca o natic.sau o lume se scufundd... Pana la urma trebuie sd ludm atitudine. . . In cele din urma...cursul vietii...ne face sa ne privim si mai profund. . . Trebuie sd alegem . . . Si alegerea noastra... schimbd si ne schimbd... atunci cand ne decidem sa privim viata cu sens.. .cu sens vesnic. . . ...Sfantul imparat Constantin s-a nascut intr-o lume pagana...si Dumnezeu 1-a chemat in mod minunat, in vedenie, atat in somn...cat si in stare de trezvie. . .la a fiprimul imparat crestin al lumii. I-a dat sd biruie prin Crucea lui Hristos...si sa aiba evlavie mare fata de dreapta credinta mantuitoare a Bisericii. Iar astazi, daca ne inchinam Sfintei Cruci...e pentru ca el a trimis-o pe mama sa, pe Sfanta Elena la Ierusalim...de a gasit Crucea Domnului. Si ne odihnim duminica si facem slujire dumnezeiascd in mod public .. .pentru ca el a fost primul care a ingdduit acest lucru in Imperiul Roman. Si-a asumat, cu alte cuvinte, depdgdnizarea lumii. Si-a asumat credinta crestina in mod 1 5 5 explicit .. .mi cu subterfugii . . .si mizand pe ea...« luminat intreaga lume. De aceea ei doi, fiul...si mama... sunt ™ 5 exemple de urmat pentru alesii politici, pentru oamenii din administratie, din fortele armate, din invatamant etc. pentru ca si-au asumat Ortodoxia ca pe un mod de viata... cu ample si profunde implicatii sociale. Pentru ca viata liturgico-mistica a Bisericii naste caractere, naste eroi, naste oameni responsabili pentru societatc.adica oameni reprezentativi la nivel social. Biserica personalizeazd pe om...pentru ca ll face sd isi inteleagd si sd isi consolideze potentele personale. Lipsa de credinta, amoralitatea si lipsa de cultura...sunt un triou lamentabil atat in administratie, cat si in Parlament sau in supermarket... pentru ca el creeaza tupilanti, oameni fara prestantd si fdrd constiintd. Ce sa faci cu zambetul larg-pervers . . .daca nu ai principii? Cu cine implementezi strategii...daca habar nu au de cele mai elementare detain ale educatiei? Ce angajator...sau om responsabil esti tu...daca nu mizezi pe om... si nu cunosti o profesie in mod autentic? ...Sfantul Constantin, dimpotriva, ne arata ce inseamna efort de asimilare . . .atunci cand exista convertire autenticd. Pentru ca el a invdtat sa fie crestin...^ se comporte ca un crestin...si sd poarte grijd de credinta si morala vietii oamenilor ca un 5 5 5 crestin...prezidand, in mod onorific, Primul Sinod Ecumenic al Bisericii Ortodoxe. Nu a despdrtit credinta de morala, nici spatiul privat de eel public! Nu s-a inchis in credinta... ci s-a deschis, prin credinta, spre societatea care avea nevoie de un conduedtor. . .si de un exemplu de om. De aceea a recreat, din interior, imperialitatea romand . . .punand bazele unei perspective crestine asupra imperialitatii. Adica un mod foarte prompt, direct... de asumare a vietii sociale... pentru a o trai responsabil, crestineste. Cu alte cuvinte...o incurajare enormd pentru noi... pentru ca ne dovedeste ca se poate. . .atunci cand te lasi condus de Dumnezeu. Caci El, ieri si azi...si maine...ne va 7 J 5 lumina ce sd facem . . .ca ortodocsi. . .daca noi ne punem problema vietii crestine cu acuitate maxima. Daca viata crestina e pentru noi...o pregdtire pentru olimpiada . . .sau pentru examenul eel mai important din viata noastra... Dumnezeu, in mod paradoxal, tocmai atunci ne lumineaza ce sa facem...in situatiile 9 care pareau, pana mai ieri, fara scapare . . .innorate din punct de vedere decizional. Un fm...al unei mame crestine .. .sau o mama crestina... cu un fiu atdt de important pentru Biserica si pentru intreaga lume. Caci chiar daca esti necredincios . . .si auzi ce implicatii politice si sociale a avut domnia lui Constantin eel Mare ...intelegi ca viata Europei, datorita lui, are alta coloratura.. .decat fara el. Insa pentru noi, crestinii ortodocsi, Sfintii imparati de azi...sunt bucurie si intdrire dumnezeiascd. Pentru ca ei au aratat credinta in Dumnezeul treimic drept credinta mdntuitoare a intregii lumi, cea care este demnitatea si lumina intregului mapamond. Iar pentru ea au renuntat la idolii lor, la modul lor pagan de a gandi...au devenit altii. . .adica una cu credinta in Hristos. Dumnezeu sa ne intareasca si pe noi sa devenim una... cu credinta noastra! 9 Adica sa nu avem o credinta defatadd.. .ci una cu caracterul nostru, cu faptele noastre, cu atitudinea noastra responsabila fata de toti. Pentru ca o astfel de credinta e credinta 9 9 care inchide gura oricui... si naste uimire in ceilalti. Amin! 2 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_cel_Mare. 7 Predica la praznicul Indltdrii Domnului [2012] Iubitii mei , Hristos S-a inaltatl. . . de-a dreapta Tatalui Sau. . . Iar prima cdntare de la Vecernia Mare... leaga imediat Inaltarea Domnului de viitorul praznic, spunand: „Domnul S-a inaltat la ceruri ca sa trimita lumii pe MangaietoruF [Penticostar, ed. BOR 1999, p. 245], adica harul Duhului Sfdnt in lume. Predica scrisa in data de 21 mai 2012. Insa la cer S-a inaltat Hristos Cel inviat...Ce[ care a invins moartea...si a urcat umanitatea Sa transfigurata de-a dreapta Tatalui. Adica Hristos nu S-a inaltat undeva...p& o altd planetd . . .ascunzdndu-Se de noi. . . El nu a plecat departe de noi...pentru ca S-ar fi „plictisit" aici. . . Ci El a dus umanitatea Sa la Tatal, in sanul Treimii, plina de slava...acolo de unde a si venit...pentru ca sa ne faca pdrtasi comuniunii cu Dumnezeul treimic. Ingerii s-au minunat de urcarea Lui [Ibidem]. Apostolii „s-au umplut de intristare. Si cu suspinuri si cu lacrimi plangand, ziceau: Stapane, nu ne lasa orfani pe noi, robii Tai, ca un Indurat, ci trimite, precum ne-ai fagaduit, pe Preasfantul Tau Duh, sa lumineze sufletele noastre" [Ibidem]. Numai ca, dupa cum stim, Domnul i-a pregdtit de plecarea Lui... si de venirea Mangaietorului inainte de rastignirea Sa. La Denia din Joia Marc.poate ca ni s-a parut a nu fi „la locul lor"...pasajele evanghelice care vorbeau despre plecarea Lui [In. 14, 3, 19, 28; 16, 5] si despre venirea Mangaietorului [In. 14, 16-17, 26; 15, 26; 16, 13]. Insa Domnul le-a marturisit toate de mai inainte. . .pentru ca sa ii pregdteascd. Pentru ca nimic sa nu fie surprinzdtor . . . Sau cand vor revedea... si vor repune lucrurile cap la cap...sa inteleaga faptul ca Crucea, Invierea, Inaltarea si Pogorarea Sfantului Duh...formeaza drumul indumnezeirii umanitatii Sale... pentru ca fiecare dintre noi, prin harul lui Hristos. . .sa se umpte de slava Sa. In. 16, 7 ne spune acelasi lucru ca si prima cdntare a Vecerniei Mari: „Va este de folos ca Eu sa Ma due. Caci daca nu Ma due, Mangaietorul [6 IlapaKAxiToc;/ o Paraclitos] nu va veni cdtre [iTpoc;/ pros] voi. Dar daca Ma due, [atunci] II voi trimite pe El catre voi" [cf. GNT]. Si tot inainte de Cruce le spune Sfintilor Apostoli...si ne spune tuturor: „Si acum Ma due cdtre Cel care M-a trimis pe Mine" [In. 16, 5, cf. GNT]inlume... Dar si despre faptul ca atunci, in clipa Inaltarii Sale de pe pamant la cer, ei se vor intrista [In. 16, 20, cf. GNT]...dar intristarea lor „se va preface/ se va schimba intru bucurie [elg Xccpccv yevr\oexaU is haran gheniseteY [Ibidem]. Si de aceea legdtura misticd, tainica, foarte profunda... dintre Inaltarea Lui si Pogordrea harului Sfdntului Duh: pentru ca Apostolii intristati . . .s-au umplut de bucurie negrditd... pentru ca s-au imbrdcat cu putere de sus...prin coborarea in ei, la Cincizecime, a harului Prea Sfintei Treimi. De ce S-a inaltat Domnul? Ne spune acest lucru o alta cantare a Vecerniei Mari: pentru ca a „plinit taina iconomiei" mantuirii prin Inaltarea Sa. Adica Domnul Si-a atins scopul/ telul. . .vietii Sale pe pamant. . .care era acela de a ne impdea cu Treimea...si a ne umple de frumusetea necreatd a Treimii. Si imnograful spune: dupa ce Te-ai smerit pentru mine... si Te-ai facut om...„Te-ai suit acolo de unde nu Te-ai despdrtit" [Penticostar, ed. BOR 1999, p. 245] niciodata, dupa dumnezeirea Ta, de Tatal si de Duhul. El a fost si este intotdeauna in Treime... dar pe noi, intreaga umanitate, asumati in umanitatea Sa transfigurata, ne-a urcat prin Inaltarea Sa la cer. . .si ne-a deschis astfel drumul indumnezeirii prin pogorarea Treimii, intru harul Ei, in tot eel care se boteazd si devine membru viu si tainic al lui Hristos. De aceea Botezul fiecaruia dintre noi e Cincizecimea noastrd. E momentul cand Treimea Se pogoard in noi prin harul Sau. 10 Iar Liturghia noastra este tot Cincizecime . . .pentru ca chemam. . . si simtim. . . si vedem. . .pogorandu-se harul Sau, care ne sfinteste pe noi, cei care slujim, Cinstitele Daruri puse inainte si pe toti membrii Bisericii. Si oricand ne rugam si slujim si ne bucuram de simtirea si vederea harului Prea Sfintei Treimi noi ne facem pdrtasi Cincizecimii lui Dumnezeu...pe care ne-a adus-o prin Inaltarea Sa de-a dreapta Tatalui. Adica, prin har, avem deschidere catre Dumnezeul nostru treimic. O continua convorbire, conlocuire, plimbare cu Dumnezeul iubirii noastre. Noi II simtim pe El in noi... si El ne simte pe noi ca fiind ai Lui. De aceea Dumnezeu nu ne uitd pe noi niciodata...sau este cu noi pururea... pentru ca harul Sau e viata, bucuria, luminarea si tdria noastra. Da, fara de Care viata in Bisericd e o cumplitd singuratate... pentru ca te rogi la pereti. . .si simti ca Dumnezeu nu iti vorbeste. Insa El vorbeste prin tot ce existd... si, cu atat mai mult, cand tu // cauti. . .si El ti Se aratd ! Si cand El ti Se aratd... atunci intelegi, da, intelegil . . .ca esenta Bisericii e prezenta si slava Lui in ea...si ca El e coplesitor de frumos si de sfdnt in tot ceea ce a facut, face si va face. ...Dar, pe langa intristarea Apostolilor...alte cantari ale zilei vorbesc si despre bucuria lor. . . -Cum asa?! - Da, intristarea fireascd. . .nu scoate afara din noi bucuria duhovniceascd. Ei erau tristi pentru ca au inteles ca El pleacd de la ei. . .si nu II vor mai vedea in trup.. .in mod curent. . . Insa fagaduinta Lui legata de Mdngdietorul si harul pe care il simteau deja...z7 presimteau . . .ii facea sa se bucure... pentru ca 11 erau plini de cuvintele si de faptele si de harul Domnului. Bucurie plina de cutremur . . .spune a patra cantare de la Litie [Penticostar, ed. BOR 1999, p. 247]. Cerul s-a deschis si si-a aratat frumusetea...„FicioarQ\Q Tale se inaltau, ca ridicate de o mana nevazuta, iar gura mult binecuvanta, precum se auzea". Si norul slavei Tale „Te ridica si cerul inauntru[l sau] Te-a primit" [Ibidem] . . . Insa Tu, „Imparatul slavei" [Idem, p. 248], Maicii Tale i-ai dat „sa se indulceasca...de o bucurie covdrsitoare la preaslavirea trupului Tau...din care si noi impdrtdsindu-ne, prin suirea Ta la ceruri, Stapane, slavim mila Ta cea mare, care s-a facut spre nor [Ibidem]. Asadar Inaltarea Lui nu e o plecare definitivd . . .ci o venire de addncime la noi. . .odata cu Cincizecimea. El Se inalta cu trupul astazi...pentru ca sa Se pogoare mistic... si sa Se uneasca in mod mistic cu toti cei care II iubescpe Elfdrd satiu. Pentru ca sa vina la noi toti... si sa fie cu noi toti...CQi care ne hranim dintr-o Paine si dintr-un Potir... adicst din Hrana cea vesnica, Care e Trupul si Sangele lui Hristos Cel rastignit si inviat si inaltat de-a dreapta Tatalui. Si de aceea e bucurie, e praznic mare astazi, efrumusete duhovniceasca in mintea si in inima si in trupurile noastre! Pentru ca astazi se petrece. . .ceea ce nu s-a petrecut niciodata in istoria umanitatii: omul intrece toate Puterile ceresti... pentru ca umanitatea lui Hristos e vesnic cu Treimea din aceasta clipa a Inaltarii Sale. Omul e cinstit cu mare dragoste de Dumnezeu...si de la el se asteapta o imensd dragoste .. .fata de Cel care ne-a iubit mai intdi... si Care a mizat totul pe noi. Pe ascultarea si desavdrsirea noastra. 12 De aici umanismul crestin...e to tuna cu consecintele soteriologieil ale mantuirii omului. Pentru ca omul adevdrat e Sfdntul. Iar Sfdntul t frumusetea umanitdtii, e omul plin de splendoare dumnezeiascd. Adica acela pentru care Hristos S-a indltat... pentru ca la Cincizecime sd coboare in noi... si sa fie cu noi...pumrGa....impreund cu Tatal si cu Duhul. Caci de la Cincizecime incoace se implineste spusa Domnului de la In. 14, 23: „Daca Md iubeste cineva, [acela] va pdzi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi pe el si vom veni cdtre el si vom face locas la el" [Cf. GNT]. Si multe locasuri a facut Treimea in Sfintii Sai! Locasuri de sfintenie, de curatie, de preamarire a Sa... Fapt pentru care adormirea lor inseamna intristare pentru noi, cei de jos...dar bucurie in ceruri... pentru ca noi locasuri vii, personale ale Treimii se adaugd membrilor Imparatiei Sale. Asadar bucuria Invierii Sale se continud in bucuria Inaltarii Sale. Aceeasi bucurie sfdntd... pentru ca suntem chemati la aceeasi sfintenie... in orice praznic. . .si in orice zi a vietii noastre. Dumnezeu sa ne bucure cu frumusetea Sa...si sa ne inalte continuu mintea la cele de st«...de unde vine toata frumusetea, pacea si curatia dumnezeiasca. Amin! Predica la Duminica a 7 -a dupa Pasti [2012] 13 ratiut m% wiiiTOirc " nmu .mm, Iubitii mei , Hristos S-a inaltat!. . . Si marturisirea noastra ortodoxa subliniaza faptul ca El Insusi... si nu ajutat de cineva S-a inaltat de-a dreapta Tatalui. . . Caci astfel a fost si Invierea Lui: act de putere dumnezeiasca. . . Insa inaltarea Lui e inefabila 5 . . .ca si zamislirea Sa in pantecele Fecioarei. Dupa cum a fost si invierea Lui dintre cei morti. Iar cand auzim sintagma „Inaltatu-Te-ai intra slava" nu trebuie sa consideram ca slava dumnezeiasca e deasupra Domnului si ca El a intrat/ S-a ascuns in ea ca intr-un nor. . . Sau ca e separata de El. . . Ci slava Lui, adica lumina Sa, tdsneste din persoana Lui divino-umana. El S-a inaltat la cer. . .cu alte cuvinte. . .plin de slava. Iradiind slava dumnezeiasca imprejur. Aratand ca umanitatea Sa e plind de lumina .. .pentra ca s-a supus intru toate dumnezeirii Sale. Predica scrisa in data de 25 mai 2012. Inexprimabila, negraita. 14 Si am vazut joi, la Inaltare, cum cantarile liturgice vorbeau despre mirarea/ uimirea/ extazul Puterilor ceresti...care vedeau un Om indltdndu-Se deasupra lor. . . S-a ridicat...si S-a facut nevazut de la ochii lor. . .in timp ce ii binecuvdnta [Lc. 24, 51]. Si i-a urcat pe Muntele Maslinilor. . .pentru ca sa inteleaga ca Mangaietorul vine la cei cu minte inaltd, plina de rugaciune si de dor pentru Dumnezeu. De aceea „s-au intors intru Ierusalim cu bucurie mare [|ietcc xapac, [ieyaXr\Q/ meta haras megalis]" [Lc. 24, 52, cf. GNT]...iar la Cincizecime „erau toti impreuna" [F. Ap. 2, I, cf. GNT]. Pentru ca bucuria e semn al intelegerii duhovnicesti . . .iar comuniunea este semn al iubirii. Pentru ca nu te poti bucura... fara sa intelegi de ce te bucuri... pentru cine te bucuri. . .si nu poti fi impreuna cu altii daca nu il vezi pe celdlalt ca neapdrat pentru tine. Dar daca esti un cdutdtor continuu al bogatiei interioare a altera... atunci cauti comuniunea, o pretuiesti si o aperi. Si ca sa aperi comuniunea .. .trebuie sa stii sa treci peste anumite pacate si patimi ale oamenilor. Sa vezi binele din ei, profundul lor. . .si sa ii ajuti sa se inteleaga. Sa se inteleaga pe ei insisi... si, prin aceasta, sa se corecteze, sa se indrepte din lucrurile lor rele. Insa dupa Sfintii Imparati Constantin si Elena... si dupa Inaltarea Domnului...ne intoarcem din nou la inceputul secolului al IV- lea crestin. Pentru ca la 325...avem Sinodul I Ecumenic ... 6 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic. 15 Si duminica de azi e dedicata celor 318 Sfinti Parinti sinodali...Adica acelora care au participat la sinod. Si prin aceasta...subliniem astazi teologia trinitard... pentru ca la Sinodul I Ecumenic s-a marturisit apasat triadologia ortodoxd, adica teologia despre Tatal, Fiul si Sfantul Duh, Dumnezeul nostra treimic. . . Cu alte cuvinte, Ortodoxia nu este fara osaturd teologicd, fara coordonate rationale. . . Insa rationalul in Ortodoxie se deschide in suprarational. In mai presus de minte. . . Pentru ca marturisim ca noi credem in Tatal, in Fiul si in Sfantul Duh, intr-un Dumnezeu unul intreit in persoane. . . Insa noi nu putem defini ce inseamna persoand la Dumnezeu. . . Si ce inseamna la Dumnezeu comuniune.. . Si ce inseamna la Dumnezeu conlucrare a celor trei persoane dumnezeiesti. Pentru ca marturia credintei noastre nu epuizeazd, prin enunt, taina Treimii...ci abia o indicd. La fel si in ceea ce priveste omul. . . Intelegi cine e si ce poate... din ceea ce face... Insa omul e indefinibil in sine... pentru ca e creat de Dumnezeul treimic Cel supraindefinibil. Cel mai presus de orice defmitie...dar Care primeste multe nume, toate intelese din revelarea Lui fata de Sfintii Sai. 5 5 Asa ca a face apologia nestiintei in Ortodoxie e semn de nestiintd. Ortodoxia mizeaza pe stiintd, pe stiinta experimentald... Si stiinta experimentald a Ortodoxiei este indumnezeirea. Iar daca te indumnezeiesti in mod real. . .nu mai spui prostii insirate pe ata, nu mai iti 16 halucinezi tot felul de minciuni si povesti usoare, parut „evlavioase"...ci marturisesti modul in care Dumnezeu te umple de slava Sa...si cum lumina Sa te curdteste de patimile tale. Si pe cat te umpli de har pe atat te umpli si de cunoastere dumnezeiascd. De cunoastere directd a lui Dumnezeu. . . Lucru pe care il putem deduce din modul in care incepem sd cunoastem oamenii...din ce in ce mai mult...daca avem relatii multiple cu ei... Caci crestem in cunoasterea oamenilor avand comuniune cu ei...dupa cum crestem in cunoasterea lui Dumnezeu pe masura intimizdrii cu El. Si cum cunoasterea reald e numai i y comunionald... nu ne mai sdturdm de cunoasterea lui Dumnezeu si a oamenilor... cand vedem ca aceasta cunoastere, aceasta stiintd t ~ y y supld si profunda .. .ne umple de mare bucurie si implinire. Insa cum ar fi fara Crez si, implicit, fara Revelatiel y Ce am putea sti noi despre Dumnezeu.. .fara ajutorul Lui? Si observam, cu varf si indesat, diferenta dintre inainte. . .si dupd.. . Ce cunoastere aveam noi... inainte de a ne asuma credinta ortodoxa...si ce credintd, coerentd si avant interior avem noi acum, ca y •> ~ oameni ai credintei. . .implicati cu totul. Insa citind acum Crezul...sm vreo lucrare dogmatica...avem impresia ca marturisirea ortodoxa e cuprinsa intr-o pagina sau in cdteva...ca Sfintii Parinti o stiau de cand 5 5 y lumea... si ca nu a existat niciun efort de sistematizare si de esentializare a informatiei teologice. Lucru completfals. Caci pentru a gasi sursele interne ale Crezului sau ale dogmelor ortodoxe . . .trobuie sa 17 cauti pagina de pagina Scriptura si Cartile patristice. Lucru pe care, probabil, l-ati inteles din cartea noastra in lucru: Teologia Dogmaticd Ortodoxa ...m care plecam de la ce gdsim in Scriptura si in Traditie despre Dumnezeu, om, mantuire etc. ...spre cele cdteva fraze care se pot concentra . . .dupa ce ai strans la un loc zeci, sute, mii de referinte textuale despre tema luatd in discutie. Adica facem din multele referinte la Dumnezeu... putinele lucruri despre Sine. Din mult - putin... si nu invers: sa stim putine. . .si sa parem ca stim multe. Insa pe mine ma intereseaza modul in care, in Scriptura si in Traditie, s-a dezvoltat cunoasterea despre problemele dogmatice ale credintei noastre. Cum S-a dezvdluit/ S-a ardtat pe Sine Dumnezeu... si cum L-au vdzut si L-au numit pe Dumnezeu oamenii Sfinti carora El li S-a revelat. Asadar, unde gasim ca Dumnezeu S-a numit sau a fast numit Atotputernic sau Atottiitorl De cand a aflat omul ca Dumnezeu e Bun! Ca Dumnezeu e Iubitor de oameni! Ca Dumnezeu iartd pe eel care se pocdieste! Asta trebuie sa faca teologii ortodocsi in materie de studii dogmatice: sa fie credinciosi Revelatiei si Traditiei in marturisirea lor si in 5 5 5 5 scrierile lor! Dar pentru asta trebuie studiu pe text, traduceri, cunoastere filologica, multa stiinta de carte. . .si nu amintiri din copildrie. Trebuie sa intelegi, sa aduni, sa inventariezi...si sa dai o mdrturie clara, 5 7 revelationala, unei intrebari simple... la prima vedere... Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/category/teologia- dogmatica-ortodoxa-vol- 1/. 18 Insa e simpla exprimarea punctuala a iubirii lui Dumnezeu in Scriptura? E simpla soteriologia Scripturii si a Parintilor? Poti sa faci asa, mergdnd pe stradd... sau din vara... in iarna...studii dogmatice profunde, cu multa cercetare textuald in spate? Insa produsul teologic, adica cartea de teologie, e imbinarea dumnezeiascd intre luminarea lui Dumnezeu, munca ta teologicd... si viata ta eclesiald. Nu e doar reflectie. . .ci e si minune. Nu e doar cercetare . . .ci si dar dumnezeiesc. Trebuie sa trdiesti cu Dumnezeu, sa cugeti cu El si in fata Lui... si sa scrii despre El cu inima dogoritoare, iubitoare, blanda. . . De aceea teologia nu e pentru s trans bani... pentru a te imbogati . . .ci pentru a te lumina dumnezeieste .. .si, prin tine, a se lumina si altii care te cit esc... si II inteleg, tot mai mult, 5 5 5 5 O" " prin cartile tale, pe Dumnezeul inimii lor. Pentru ca teologia care reflectd atent si cuvios pe Dumnezeu si manifestarea Sa in lume...e teologia pe care o vor si dupa care flamdnzesc toti cei credinciosi. De aceea, pe de o parte, e o mdrturie sfdntd cartea teologica dar, pe de alta parte si in primul rand...ea e o lamurire interioard pentru eel care o scrie. Iar Crezul ortodox a fost scris de catre oameni addnc cunosedtori ai Scripturii si ai Traditiei. . .si ludndu-i de pe urme, in toate cartile lor, veti ajunge la concluzia ca sunt monumente de atentie si de evlavie sfdntd. Adica Sfintii Parinti nu isi permiteau sa fabuleze .. .sa inventeze lucruri si sa spuna ca „fac parte din Traditie"...dupa cum nu isi permiteau sa vorbeasca la intdmplare, fara mare grija, in materie de credinta. 19 Fidelitatea lor fata de inaintasii lor Sfinti 5 5 5 era si duhovniceasca si literald. 5 5 Insa asta nu-i facea sa fie robi ai literalismului . . . dar nici „sa statuteze", asa cum faceau...si au tot facut pana azi ereticii... invataturi, practici sau moduri de a fi strdine vietii bisericesti. 5 5 Dar erau scrupulosi cu adevdrul . . .pentru ca erau munti de cunoastere teologicd. Si puteau sa confirme sau sa infirme o zicere sau un obicei... pentru ca erau niste trditori plini de sfintenie si de experienta teologico-ascetica. Astfel stand lucrurile, intre Indltare si " > 5 Cicizecime . . . avem o duminicd a Crezului ortodox. Pentru ca viata ortodoxa e plind de cunoastere teologicd... pentru ca se naste din cunoastere teologica...si nu e un trdirism...o venire la Biserica...fara sa stii in cine crezi... si 5 5 spre ce te indrepti. Si de la nestiinta asta nenorocitd in ceea 5 J > ce priveste teologia si viata ascetica a Bisericii Ortodoxe, poporul roman a ticluit tot felul de mituri. . .care mai de care mai hilare. Mai pline de gogomanii cu carul. Si va invit sa parcurgem impreuna capitolul Dumnezeu in mitologia o romdneascd ...din A vedea si afi vazut (vol. 2), pentru a observa in ce au crezut... si inca mai cred multi crestini ai nostri...care vin la 5 5 5 Biserica...asculta...si tin tot obiceiurile lor 5 5 pagdne . . .aflatG de la cine stie ce „baba atotstiutoare". 5 Da, bdtrdna teologicd e o avere inestimabild pentru Biserica! Insa ii fac deservicii imense . . .batmnii imbdtrdniti in mituri .. .care amestecd marturia Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2012/05/24/dumnezeu-in- mitologia-romaneasca- 1/. 20 Bisericii cu superstitii, cu divinatii, cu vraji, cu lucruri lamentabile. Si de aici fuga multora la preotii „cu har", care sunt, eel mai adesea, oameni care profitd de pe urma nestiintei lor. . .predicandu-le cine stie ce rugaciuni care „ii vindeca" de pacatele pana la a 8-a generatic.sau „le prevede viitorul ca in palma". Dar...teologia...si asceza...te scapa de prostia crasa. Te scapa de nestiinta care iti stricd sufletul. Si asa cum Sfintii Apostoli s-au linistit interior prin rugdeiune si s-au infrdtit duhovniceste . . . asteptand sd se imbrace cuputere de sus, adica cu harul Duhului Sfant, tot la fel si noi sa ne facem continuu locasuri ale Stdpdnului prin rugaciune, cumintenie, cunoastere teologica si fapte bune. Pentru ca Imparatia lui Dumnezeu este induntrul nostru [Lc. 17, 21]...acolo unde Prea Curata Treime Se coboard prin harul Sau. . .ca sd ne inalte continuu la Sine. Amin! 21 Predica la praznicul Pogordrii Sfantului Dull [2012] Iubitii mei 9 , 5 7 Evanghelia [In. 7, 37-53] acestui praznic prea mare al Bisericii ne subliniaza faptul ca pogordreal venirea in interiorul nostru a harului Duhului Sfant a fost profetita de Domnul in mod direct... ca harul este apa vie/ u8atog (qvtoc; [idatos zontos] [v. 38, cf. GNT], care va fi primita prin credinta in Hristos...atunci cand Hristos Se va preasldvi [v. 39]. Iar preasldvirea Lui dupa umanitate...urcarea Sa intru slava...S-a petrecut la Indltare .. . Fapt pentru care Pogorarea Duhului, adica a harului Duhului Sfant, e posterioard Inaltarii. Pentru ca la Cincizecime harul Treimii a venit in interiorul celor care II iubeau pe Tatal, II marturiseau Domn si Dumnezeu pe Fiul si II asteptau cu dor pe Mangaietorul, pe Duhul Sfant, promis lor de Fiul... si Care purcede de la Tatal [In. 15, 26]. Iar harul Duhului Sfant... e harul Treimii... Si niciodata nu trebuie sa separdm lucrarea lui Hristos... de cea a Duhului Sfant. . .sau de cea a Tatalui. Pentru ca Prea Sfanta Treime are o singurd lucrare mdntuitoare cu Biserica sa, cu intreaga lume si cu fiecare dintre noi. Iar Hristos nu Se retrage din lume. . .pentru ca Duhul Sfant sa Ii ia locul. Ci prezenta duhovniceascd a Duhului Sfant in lume este mai evidentd acum in lucrarea Bisericii, cand toate ale mantuirii se lucreaza in taina sufletului nostru... dupa cum prezenta Fiului intrupat era constrdngdtoare pentru cei Predica scrisa in ziua de 30 mai 2012. 22 care // intdlneau pe cale...in templu...pe munte...acolo unde El predica si lucra fapte minunate. Prezenta Lui uimea. Nu te lasa indiferent. Te manifestai fata de El cu evlavie . . .sau cu adversitate. Fapt pentru care slujitorii arhiereilor si fariseilor au marturisit: „Niciodata nu a vorbit [cineva] ca acest Om" [v. 46, cf GNT]. Pentru ca a lupta impotriva lui Hristos...insemna sa lupti cu o evidenta ultrapozitivd. lax ieri si azi si maine...cine se luptd cu Dumnezeul treimic, cu Dumnezeul tuturor...se lupta, de fapt, cu sine insusi. Cu neputinta lui de a se deschide spre Izvorul vietii, spre comuniunea cu El si spre intelegerea profunda a creatiei Lui. Insa cine devine membru viu al Bisericii...intelege ca prin harul Treimii intra in comuniune vesnicd cu Treimea. Si ca Dumnezeu a creat lumea pentru ca sa Isi extinda dragostea pana la ea. Sa o cuprindd in relatia indumnezeitoare cu Sine. De aceea caderea omului in pdcat nu a fost privita cu indiferentd de Dumnezeu... ci El Insusi S-a implicat in readucerea lui lafericire. Sfintii Profeti au pregatit calea intrupdrii Domnului. Intruparea Sa a fost reald... si a readus fericirea omului in interiorul firii salc.ca stare de curdtie, de sfmtenie. De aceea Hristos Cel plin de slava in umanitatea Ssl... prin pogordrea/ venirea harului Duhului Sfant in Sfintii Apostoli si in cei credinciosi pana astazi...ne aducea fericirea reald... fericirea care ne da puterea de a lupta cu pacatul, cu intinaciunea... putere primita prin totala nepactizare a Lui cu raul... pentru a sta mereu in bucuria Lui. Si de aceea orice cddere in pdcat. . .inseamna cddere din bucurie. 23 Si orice spovedire a pacatului...si orice lupta interioara cu pacatul...pentru a fi curati de rdu.. .inseamna dorintd vie de bucurie. Pentru ca oricine e botezat in numele Treimii si crede drept in Treime traieste in „pantecele'7 in junta lui interioara .. .experienta ca e plin de „rauri de apa vie"/ peuoouoiv uScctoc; Cwvtog [refsusin idatos zontos, v. 38, cf. GNT]. Adica crestinul ortodox e omul plin de har... care are experienta reald, constienta, indumnezeitoare ca e rob al Dumnezeului Celui viu si ca Dumnezeul lui e Dumnezeul tuturor. De aceea Ortodoxia nu e „o credinta subiectiva", fundamental pe ndzdrelile unuia sau ale altuia...care a dorit sa fie „promotor de noua religie". Ci Ortodoxia e manifestarea obiectiva a Dumnezeului treimic in istorie, prin care El locuieste, prin harul Sau, in toti cei botezati intru El... si care se lupta continuu cu poftele si trufia acestui veac. Experienta harului in Biserica e una obiectiva... si nu subiectiva. Daca ar fi subiectiva, fiecare credincios ar simti altceva.. .cu totul diferit fata de ceilalti. Insa in Biserica, harul lui Dumnezeu e prezenta Sa obiectiva, reala, indumnezeitoare... care ii conduce pe toti cei credinciosi la aceeasi experienta transfiguratoare . . .chiar daca aceasta experienta misticd are diverse grade personale, cum e si firesc... Toti crestem duhovniceste prin aceleasi Taine, prin acelasi har, prin aceeasi credinta in Dumnezeul treimic. Prin aceeasi racordare la sursele Traditiei Bisericii. Si aceste surse obiective . . Aasate noua de Dumnezeul Cei real si acaparator...sunt fundamentul comuniunii noastrc.lucru pe care ni-lpredd si icoana praznicului de fata. 24 Acelasi/oc al harului... aceeasi apd vie au primit toti Sfintii Apostoli. . . Insa fiecare are „culoarea lui"...are modul sau personal de a trdi si a actiona in interiorul comuniunii...lucru indicat aici prin culorile diferite ale vesmintelor. Adica harul lui Dumnezeu, eel unul si indumnezeitor : . .nu coboard in oameni pentru ca sa ne faca pe toti copii xerox ci pentru a ne da fiecaruia dintre noi posibilitatea de a inflori, in ceea ce e bine si sfdnt, in modul nostra propriu. Potrivit caracterului, a potentelor si a datelor noastre genetice. Caci harul ii personalizeazd pe oameni, diversified Biserica, o face o societate formata din unicate .. .Insa pentru ca aceste unicate sa invete sd trdiascd impreund. Nu atuurile personale, nu darurile lui Dumnezeu care infloresc in noi sunt motive de 25 schisma, de neiubire, de invidie...ci neintelegerea si desconsiderarea acelor daruri. Insa nu poti sa fii mai mult .. .daca. negi lucrurile altora care te implinesc si pe tine. Daca tu nu poti traduce . . .dar poti cdnta frumos...2i nu apela la traducerile altuia...sau la modul in care acela stie sa picteze...insGamna a te limita pros teste doar la atuul tdu. Si cand maximalizezi in mod nefast. . .atuul tau, darul tau de la Dumnezeu...iesi din aspiratia spre comuniune . . .din dorinta dreaptd de a cunoaste tot ce nu iti este propriu . . .dar iti QStQfolositor. Si de aici schisma ! De aici invidia ! De aici atitudinile nesdbuite, puerile, degradante ! Pentru ca nu mai cauti sa te dezvolti interior, sa te folosesti duhovniceste... ci sa te autopropui. Si cine nu te acceptd . . .devine imediat o tintd pentru tine... Si astfel nu mai percepi lucrurile bune pe care lepoti invdta de la el. Insa harul Duhului Sfant „toata randuiala Bisericii o plineste" [Penticostar, ed. BOR 1999, p. 314], o desavdrseste la nivel personal. Ne face pe toti sa ne constientizdm potentelc.si sa ne asumdm intregul Bisericii, intregul existentei...problematizarile legate de viitorul omenirii. De aici diversele aprofundari teologice legata de viata, societate, mediu. . . Pentru ca Biserica e cea care trebuie sa indie e sensul vietii umane. Si asta impotriva luptei acerbe a postmodernitatii de a exclude Biserica din spatiul public. Ce discurs, ce raportare trebuie sa aibd omul Bisericii in fata unor atitudini insolentel Trebuie sa ne retragem in enclave .. .sau sa mdrturisim rdspicat si coerent... modul nostra de-afil 26 Dar daca ne marturisim etosul eclesial . . .stim sau suntem dispusi mai apoi sd ne asumdm si consecintele, bune sau rele? Cincizecimea aceasta...pe care noi o praznuim astazi in mod bucuros...a fost un moment revolutionar in istoria lumii. A dat peste cap planurile multora. . . Pentru ca primirea harului i-a facut de neoprit pe Apostoli si pe urmasii lor. . . Imbracarea cu putere de sus [Lc. 24, 49] s- a lasat, cu alte cuvinte, cu urmari serioase la nivel social... pentru ca Biserica a schimbat fata lumii. Biserica a depdgdnizat lumea...si continud sd o depdgdnizeze . . .pe masura ce rezistenta la crestinare e tot mai mare. t y Insa toata expansiunea Bisericii in lume, cea reald... si nu triumfalistd, se vede in Sfintii si in caracterele ei. In ce fel de oameni, in mod punctual, a creat Biserica. De aceea credinta reald e credinta eclesiald, credinta traita in Biserica si pentru Biserica... si nu credinta privatd, formata din citate sau din povesti care mai de care mai trasnite. Credinta eclesiald e cea pe care ai invdtat- o de la Sfintii Bisericii, pe care o experimentezi in Biserica si care te face tot mai cuprinzdtor in a-i intelege si a-i imbrdtisa pe altii. Motiv pentru care trebuie sd ne verificdm continuu credinta... sa vedem daca credem drept in toate punctele ei. . .si daca traim in comuniunea de iubire cu Dumnezeu si cu oamenii. Si unde se crede drept... si se trdieste credinta ca pe o realitate personalizatoare . . .acolo si harul Treimii tdsneste in inima noastra ca un izvor de apd Una. Amin! Predica la praznicul Prea Sfintei Treimi [2012] 27 f -*->*S2- m.- >*i 7 ■■■■■ ■- ,- j- &;**&{■ L 10 Iubitii mei , daca ne sarbatorim ziua de nastere cu multa atentie...cum sa nu prdznuim astazi dumnezeieste, cand Dumnezeul nostru treimic e in centrul atentiei noastre liturgice? Caci daca Cincizecimea, ieri, ne-a aratat ca odata cu Pogorarea Sfantului Duh iconomia mantuirii lui Hristos a devenit bun propriu al tuturor membrilor Bisericii, lunea de astazi, lunea Treimii, ne spune ca mantuirea lumii nu e opera uneia sau a alteia dintre persoanele treimice ci a tuturora laolalta. Ca mantuirea e trinitard . . .pentru ca Imparatia e a Treimii. Predica scrisa in data de 3 iunie 2012. 28 Iar Sfantul Duh ne-a imbrdcat cu putere de sus...tocmai pentru a mdrturisi Treimea cea deofiinta si nedespartita. Pentru ca nu putem sa intelegem diversi oameni daca nu avem, mai intai de toate, puterea de a vedea adancul oamenilor. Si vedem addncul oamenilor daca ne curdtim de adancul pacatelor noastrc.si devenim expliciti pentru noi...si noi pentru altii. Si primirea harului dumnezeiesc la Cincizecime a fost o vedenie.. . A fost oprimire duhovniceascd, in adancul fiintei lor... in ascunsul fiintei lor...pe cand cei care priveau miop lucrurile confundau harismele cu betia. Insa niciodata harul lui Dumnezeu nu se confunda cu sarlatania ! Harul lui Dumnezeu il rezideste pe om din launtrul sau, il umple de mila si de pace, de bucurie si de frumusete dumnezeiasca. Si Dumnezeu ne cheama la cunoasterea si 5 5 5 intelegerea Lui... pentru ca si dogma Treimii e revelatie, e vedere dumnezeiasca... care se intelege duhovniceste...pe masura curatirii noastre de patimi. Adica putem vorbi despre Dumnezeul nostru treimic pe masura ce ne curdtim ochii inimii. . .ca sa vedem. Dogma Treimii e revelare si vedere dumnezeiasca . . . Insa niciodata omul nu vede addncul lui Dumnezeu... fiinta si persoanele Sale...ci putin. . .foarte putin... din slava Sa. Din stralucirea slavei Sale. Pentru ca a vedea slava Lui... cere o imensd sfintenie. Un imens travaliu curdtitor. O lupta pentru luminare si infrumusetare duhovniceascd. Si vedem din marturia Traditiei si a Scripturii ce dimensiuni planetare a avut acest eveniment al primirii harului dumnezeiesc... Pentru ca Sfintii Apostolii si 29 urmasii lor, membrii Bisericii adica, au schimbat umanitatea din launtrul ei. Nu hocus-pocus, nu aparente . . .ci schimbdri uluitoare, de cea mai mare profunzime ! Tocmai de aceea Sfmtii lui Dumnezeu prefera sa fie chinuiti cu cea mai mare bestialitate... Prefera sd piardd tot. Prefera sa fie umiliti in chip si fel. . . Insa in afar a de un singur lucru: de a se lepdda de harul lui Dumnezeu... si de cinstirea Lui. Si nu pot sa faca acest lucru nu din punct de vedere lingvistic . . .sa spuna din gurd si gata! . . .ci din punctul de vedere al dragostei. Pentru ca ei sunt lipiti de slava lui Dumnezeu in launtrul lor. . .si nu pot sd conceapd altceva. . .pentru ca Dumnezeu e viata lor zilnicd. Asa stand lucrurile intelegem de ce praznicul de astazi e praznicul bucuriei noastre vesnice. Pentru ca noi dorim sd trdim vesnic cu Dumnezeu... cu Cel care ne-a iubit pe noi mai inainte de a ne crea. Ne-a iubit... si ne-a creat... pentru ca ne doreste pururea vii, pururea frumosi, pururea incdntdtori in ochii Lui. Insa nu poti sa fii incdntdtor fara sa te imbraci cu haina cea tesutd de sus, cu haina haruluil De aceea ne botezdm... si de aceea ne intoarcem mereu la Botez prin Spovedanie... adica prin curdtirea de pdcate: pentru ca harul lui Dumnezeu sa fie continuu frumusetea noastrd. Pentru ca el e frumusetea noastrd. E frumusetea care coboard din cer... si se arata in noi pe masura ce faptele noastre sunt tot mai evident si mai incantator faptele Evangheliei. Insa efortul nostra teologic si ascetic in acelasi timp ne leagd de Treime tot mai mult. . .daca traim legatura cu Dumnezeul treimic potrivit Traditiei si Scripturii. 30 Pentru ca dogma Treimii, piatra cea din caput unghiului a cugetarii umane, necesita efort ascetic dar si fidelitate fata de marturia Parintilor Bisericii. Adica nu doar evlavie si vointa de a pldcea lui Dumnezeu...ci si minte, multa minte luminatd de har ne trebuie, ca sa intelegem, sa aprofundam si sa marturisim ortodox pe Dumnezeul nostra treimic. Pentru ca altfel riscam sa fim ortodocsi cu idei catolice, protestante, neoprotestante sau pagane in noi. Riscam sa spunem Dumnezeu... si sa intelegem, de fapt, altceva prin Dumnezeu decat inteleg Parintii ortodocsi ai Bisericii despre Dumnezeu. Pentru ca Ortodoxia marturiseste acestea despre Dumnezeul treimic: Tatal II naste pe Fiul si II purcede pe Duhul Sfant...Dar nasterea si purcederea si ce inseamna persoana si relatie si comuniune la Dumnezeu e mai presus de intelegerea noastra. Si Duhul Sfant Se odihneste in Fiul... pentru ca Treimea e plinatatea atotdesavarsita si nu are nevoie de creatie pentru afi deplind. Si intreaga Treime conlucreazd in tot ceea ce tine de creatia Sa, pentru ca creatia e rodul dragostei lui Dumnezeu si ea nu a aparut ca o necesitate pentru Dumnezeu. Iar Fiul Se intrapeaza si Isi indumnezeieste umanitatea pentru ca sa ne trimita noua harul dumnezeiesc, eel care ne ajuta sd ne indumnezeim si noi. Si indumnezeirea noastra e reald in Biserica... pentru ca prezenta harului in noi e reald si lucrdtoare. Iar noi asteptam invierea din morti si viata vesnicd pentru ca indumnezeirea este scopul vietii noastre... Asadar avem nevoie de cunoastere teologicd si deopotriva de experientd liturgico- asceticd. 31 Trebuie sa cunoastem fir a par toate dogmele credintei, sa le aprofundam...si in acelasi timp sa gustdm, cu nesat, din prezenta lui Dumnezeu in Biserica si istorie. Pentru ca Dumnezeu e prezent in Euharistie, in apa Botezului, in apa sfmtita, in Biserica sfmtita, in casa sfmtita, in trupurile si sufletele noastre pline de har. Dumnezeu e prezent in creatia Sa, nu a abandonat-o niciodata...si nici nu o va uita vreodata... pentru cafundamentul creatiei este El Insusi. Motiv pentru care nu trebuie sa ne lamentdm . . . ci sa jubilant ! Sa ne bucuram dumnezeieste in toate zilele vietii noastre, fie de avem bucurii, fie de avem necazuri. Petru ca viata e o universitate a lui Dumnezeu in care suntem uceniciti pas cu pas, in care suntem modelati de catre El...tocmai pentru afi proprii bucuriei celei vesnice. De aceea, Doamne, Dumnezeul nostru Cel Preabun si Preamilostiv, ai mila de noi, robii Tai, cei care Iti slujim Tie si ne scoate din addncul ispitelor si al durerilor noastre! Da-ne sa ne bucuram intru Tine! Da-ne sa hi slujim Tie in toate zilele vietii noastre cu inima buna si milostiva. Ca astfel sa ajungem la sfarsitul vietii noastre impdcati intru toate si cu toti, bucurosi ca Te vedem pe Tine, Bucuria intregii lumi, Hristoase, Dumnezeul nostru... si in Tine pe Tatal Tau Cel Preavesnic si pe Prea Sfantul Tau Duh, Cel intru toate milostiv si curatitor a toate, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! 32 Predica la Duminica intai dupa Rusalii (a Tuturor Sfintilor) [2012] Iubitii mei 11 astazi e duminica tuturor Sfintilor. . .pentru ca Biserica vrea sa ne arate ceface Cincizecimea din oameni. La propriu. . . Adica harul dumnezeiesc... in omul care crede drept in Tatal, in Fiul si in Duhul Slant, in Dumnezeul nostra treimic si e fiu credincios al Bisericii Ortodoxe. Dar, in acelasi timp, duminica de astazi e o pledoarie pentru diversitate. Pentru diversitatea sfinteniei. Caci adevdrata diversitate e in bine... si nu in rdu. Pentru ca niciun Slant al lui Dumnezeu nu seamdnd cu altul in mod deplin...si pentru ca Sfmtii lui Dumnezeu sunt de toate varstele, barbati si femei, mai mult sau mai putin instraiti, mai mult sau mai putin evidenti pentru lumea in care au trait. Pentru ca multi au ramas necunoscuti ori pentru ca sfmtenia lor nu a fost detectatd de 11 Predica scrisa in data de 7 iunie 2012. 33 nimeni...ori pentru ca sfintenia lor a fost minimalizatd. Si multi si-au dorit o cvasi-anonimitate, ca sa ii cunoasca doar foarte putini... fapt pentru care si detaliile despre vietile lor sunt firave. Pentru ca Vietile Sfintilor, pe bune, daca ar fi avut tot timpul aghiologii/ scriitorii vietilor lor cu ei si aceia ar fi consemnat tot ceea ce faceau 5 si spuneau zi de zi, am fi avut miliarde de pagini de la ei. Asa dupa cum spune Sfantul loan Evanghelistul despre Domnul, in finalul Evangheliei sale: „Dar sunt si alte multe [lucruri] pe care le-a fdcut Iisus, care daca s-ar fi scris unul cate unul, cred [ca] lumea aceasta nu ar fi cuprins cartile [care] s-ar fi scris" [In. 21, 25, cf. GNT]. Si de aici, cu profunde semnificatii teologice, avem prima duminica dupa Cincizecime ca duminica a tuturor Sfintilor, 5 " canonizati sau nu, stiuti si nestiuti de noi, care sunt in slava lui Dumnezeu. Pentru a se arata ca harul lui Dumnezeu, eel unul si necreat, lucreaza in toti Sfintii lui 5 ™ 5 5 Dumnezeu si ca lucrarea lui e indumnezeitoare 5 in toti. 5 Ca nu trebuie sa ne consideram „mai putin" ortodocsi daca suntem doar mireni sau monahi sau doar preoti... pentru ca nu rangul bisericesc ne sfinteste in mod automat... ci viata 5 5 f noastrd cu Dumnezeu. Dumnezeu prin harul Sau e Cel care ne sfinteste pe noi, daca suntem madulare vii, credinciosi energici ai Bisericii Ortodoxe. Iar cum Sfintii lui Dumnezeu s-au mdntuit 5 si pe tron imperial, si la sat si la oras, si prin munti si la manastire, in inchisori sau in 5 5 ™ pustiuri...asta ne incurajeaza pe toti sa avem nddejde de mdntuire. Pentru ca mdntuirea e umplerea noastrd de har de catre Domnul. . .in relatia Sa cu noi. . .si 5 5 continua noastra vietuire/ existenta impreund cu El. 34 De aceea Evanghelia zilei [Mat. 10, 32-33, 37-38; 19, 27-30] pune problema mdrturisirii lui Hristos. Si ca sd mdrturisesti, sa dai mdrturie despre cineva. . .trebuie sd il cunosti. Si cum sd II cunosti pe Dumnezeu... daca nu stai tot timpul cu El? Daca El nu iti mdndncd tot timpul vietii? Pentru ca aici nu ni se cere doar mdrturia din gurd... ci o mdrturisire integrald a lui Hristos, cu viata, cu faptele si cu cuvintele noastre. E ceea ce spune stihul ecteniei: Joatd viata noastrd lui Hristos sd o dam". Si cum I-ai da-o, daca nu L-ai cunoaste si nu L-ai iubil Pentru ca omului, care nu e indrdgostit de Dumnezeu...nici nu-i trece prin cap sd sufere pentru El. El vrea sd isi repare imaginea, vrea sd ii restitui banii, vrea sa nu fie umilit cu ceva. . .si nu sd ierte, nu sd se smereascd, nu sd se milostiveascd... nu sa faca totul pentru Hristosul inimii sale. Asa ca mdrturisirea Lui o invatam de la El... din iubirea mare pentru El...de care Dumnezeu ne umple. Pentru ca El ne invata sd II iubim far a rest... si din aceasta iubire preasfdntd... vine mdrturisirea cu orice rise. Insa e o mare diferenta intre a fi luminat de Dumnezeu ca trebuie sd mdrturisesti adevarul Lui si, implicit, sd accepti chinuri si moartea pentru El. . .si alta e „sa marturisesti" la megafon, pe strada, ca „Hristos ne iubeste", ca „Hristos ne vrea ai Lui", pentru ca esti pldtit pentru asta sau „sa marturisesti" Evanghelia in Romania pentru ca cultul tau, fmantat din extern, trebuie „sa se extinda". Mdrturia despre care ne vorbeste Evanghelia de azi este insa spunerea adevdrului deplin cu asumarea riscurilor aferente. 35 De aceea marturia naste Martiri dar si 5 5 Mdrturisitori. Marturia e cm chinuri. . . Pentru ca, pe de o parte, e chinul ascezei si al umplerii de cunoastere teologica...si apoi chinul de a traduce, pe intelesul oamenilor, experienta ta. Cand era vorba de pagani sau de eretici, Sfintii martirizati, adica omordti pentru ca au dat marturia ortodoxd despre Dumnezeu si Biserica, trebuia sd traducd Ortodoxia, sa o explice .. .in termenii persecutorilor. Fapt pentru care, intelegand ce detestd la ei...se infuriau si mai tare... si ii chinuiau si mai 5 5 5 cumplit. Insa nu doar Mucenicii si Marturisitorii 7/ 5 mdrturisesc pe Hristos in viata lor, ci si monahii si mirenii, tinerii si maturii, batranii si copiii care isi umplu sufletul si trupul de bundtatea faptelor bune, adica de harul lui Dumnezeu. Pentru cafaptele credintei noastre nu sunt pentru a ne lauda cu ele. . .ci pentru ca prin ele sd ne facem proprii locuirii lui Dumnezeu prin harul Sau. Credinta si faptele noastre trebuie sd II atragd pe Dumnezeu la noi... pentru ca El iubeste adevarul si curatia, dreptatea si facerea de bine. Insa cum ajungem la iubirea Lui mai presus de toate iubirile vietii noastrel Asta e taina comuniunii cu Sine. Dupa cum in Casatorie intelegi ce e comuniunea cand te umpli de celdlalt . . .si esti plin de eL.Aa fel si in relatia cu Dumnezeu... si cu mult mai mult ca in relatia cu sotia sau 5 5 sotul...Il simti pe Dumnezeu ca fiind in tine la modul coplesitor. . .pentru ca El e aerul pe care il respiri, sdngele din tine, hrana ta, dorinta ta, bucuria ta. Cand ajungi sd trdiesti toate acestea...a te lepdda de Hristos inseamna a muri. A te secdtui interior. . . 36 Pentru ca iti tai... racordarea vietii tale la efluviile nesfdrsite de viatd ale slavei Sale. Asa se explica de ce Sfmtii preferau sd moard cu Hristos.. .decat sd trdiascdfdrd El. Nu pentru ca isi imaginau ca „nu pot trai fara El" ci pentru ca simteau, in mod fiintial, ca a nega aceasta relatie cu El inseamna a se nega pe ei insisi. Pentru ca ei, tot ce erau ei. . .erau din cauza relatiei cu El. Pe scurt: martiriul vine de la sine... daca iubirea noastra pentru El e reald. Si chiar daca nimeni nu ne omoara la propriu . . .dar prin tot ceea ce facem ne omordm zilnic pentru Hristos si pentru a ne ajuta si indrepta fratii si surorile noastre intru Domnul... aceasta viata e una martiricd... pentru ca e o renuntare la odihna ta, la tabieturile tale, la grijile tale, pentru grijile, neintelegerile, nevoile, durerile altora. Si ori de cate ori suntem vazuti, analizati, mirositi de oameni... pentru ca suntem „oameni ai Bisericii"...de atatea ori dam mdrturie despre relatia noastra cu Dumnezeu si despre schimbdrile sfinte, interioare, traite impreund cu El. Trupurile si sufletele noastre, hainele noastre, comportamentul nostra, cartile, blogurile, studiile, faptele noastre sunt mdrturii ale intimitdtii cu El. Pentru ca tot ceea ce suntem si facem e o urmare sfdntd a intdlnirii si a locuirii impreund cu El. Pentru ca Dumnezeul nostra e viu in noi si lucrdtor . . .si ne schimbd mereu in cadral comuniunii cu Sinc.spre o si mai mare spiritualizare, induhovnicire a noastra, care schimba, in mod fundamental, mentalitatea, atitudinile, ritmul vietii noastre. ...Dar duminica de astazi e o duminica pentru teologie, pentru cunoastere teologica vasta... pentru a intelege cum traiau si cum gandeau Sfintii lui Dumnezeu. 37 Pentru ca ei nu aveau gesturi si atitudini non-teologice, ci ritmul vietii lor era unul dogmatic, liturgic, canonic... Stiau slujbele, stiau teologia lor, stiau care sunt diferentele dintre Ortodoxie si eterodoxie. . . Nu veneau ca sd piece de la Biserica... ci veneau la Biserica pentru a-si exprima comuniunea si frdtietatea, veneau pregatiti sd slujeascd si sd se impdrtdseascd, fiecare in randul lui... pentru ca acasa se hrdneau continuu din invatatura de credinta si din faptele Evangheliei. Considerau pacatele drept murddrii de care se spdlau prin Spovedanie si prin asceza si erau scrupulosi/ foarte atenti cu invdtarea dogmelor credintei. Adica nu amestecau ce spune Biserica cu ce spun povestile de tot felul, care nu au de-a face cu marturia dreptei credinte. Ci ascultau indelung predicile din Biserica pentru ca erau infocati sa afle marturia vie a relatiei fidele/ credincioase cu Dumnezeu. Un impuls, asadar, spre a citi tot mai mult vietile si cartile Sfmtilor. Pentru a-i cunoaste si a 5 5 5 5 t 5 ne ruga lor. Pentru a iubi Icoanele lor, pentru a iubi locurile pe unde au trait, pentru a cduta Sfmtele lor Moaste. 5 Caci toate se leagd in viata noastra...daca suntem sinceri in iubirea noastra si daca cautam, 5 " mai intai de toate, sd II iubim pe Dumnezeu si poruncile Sale. De aceea nu trebuie sd ne mirdm ca nu intelegem si ca nu progresdm in credinta, daca nu iertdm, daca nu suntem milostivi, daca nu ne spovedim si nu ne impdrtdsim des, daca nu citim carti teologicc.sau daca venim la Biserica doar pentru ca sd ne cdsdtorim sau pentru ca sd ne vindecdm sau pentru ca sd nepreotim. Sinceritatea sporeste imediat in credinta. . .si asta in mod evident pentru toti. Pentru ca toti observa schimbdrile in 5 bine . . Aslcsl ele sunt rapide, clare si uluitoare. 38 Insa nu e timpul pierdut . . .daca intelegem unde gresim...de harul lui Dumnezeu nu ne inundd. O spovedire din inima, cu durere din inima... niveleazd inima noastra...si o face un 5 pamant in care incolteste harul lui Dumnezeu. Iubitii mei, harul lui Dumnezeu eel in Treime, de la Tatal, prin Fiul intru Duhul Slant coboard mereu in viata Bisericii si a lumii si suntem chemati sd 5 5 5 5 ne umplem de el... si sa fim martorii infrumusetdrii intregii lumi. Pentru ca frumusetea tdsneste din launtrul 5 y > > oamenilor in care Dumnezeu Se pogoard cu slava Sa... Si binecuvdntati vom fi noi de Treimea 5 y iubirii noastre daca vom fi gasiti plini de lumina si de fapte bune si de toata credinciosia cea intru constiinta curata. Amin! 39 Predica la Duminica a 2-a dupa Rusalii (a Sfintilor romdni) [2012] Iubitii mei :12 dupa cum spuneam anul trecut...titulatura particulara a duminicii de fata e de data recentd . . .dar care prelungeste ideea teologica a duminicii trecute: ca Biserica are Sfinti... si ca Sfintii sunt din toate natiile pamantului...inclusiv: romdni 1 . 12 Predica scrisa in ziua de 14 iunie 2012. 13 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2011/06/24/predica- la-duminica-a-2-a-dupa-rusalii-a-sfintilor-romani-2011/. 14 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Sinaxar_al_Sfin%C5%A3ilor_Rom%C3 %A2ni. 40 Adica avem mdrturii personalizate ale credintei: Sfinti. Nu vorbim in abstract. . .ci in mod concret. Numai ca marturiile despre Sfintii nostri sunt firave. . .eel mai adesea. Semn ca nu ne-ar cam place sa ii cinstim in timpul vietii...ci doar „sa profitam" de ei. . .dupa. . .atunci cand le gasim Sfmtele Moaste, cand ne fac minuni...cand ne vindeca...cand ne ajuta. E bine si asa, la o adica! Insa conteaza, da, conteaza... daca Sfantul a fost apreciat, iubit, respectat de catre oamenii credinciosi. Macar de ei... Pentru ca asta arata ca cei din jural lui...au vazut in Sfant o lumind... si nu „un ins oarecare". Sfantul Daniil Sihastra 15 era cautat de oamenii de rand...pana la Sfantul Stefan eel Mare 16 ... pentru ca tamaduia de suferinte si boli, alunga demoni, avea daral prorociei si al sfatuirii duhovnicesti... 1 7 Sfantul Ierarh Varlaam al Moldovei scria carti. Sfantul loan Iacob Hozevitul 1 scria poeme. Sfantul Ierarh Grigorie Dascalul 19 traducea carti patristice. Din limba greacd in limba romdnd.. .pentru ca sa le inteleaga si romdnii. Caci cum sa te sfintesti prin adevar...daca nu citesti adevaral si daca nu doresti, cu toata sarguinta, sa il faci una cu viata ta? Adica nu avem nevoie numai de nevoitori tdcuti... si nestiuti in Biserica Ortodoxa Romania 15 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Daniil_Sihastrul. 16 Idem: http://www.stefancelmare.ro/. 17 Idem: http://sfintiromani.r0/r0/pagina/l 13/august_varlaam.html. 18 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Iacob_Hozevitul. 19 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_Dasc%C4%831ul. 41 ci si de oameni ca Parintele Profesor Dumitru Staniloae sau ca Parintele Arhidiacon loan I. Ica jr. , care sd traducd si sd explice rectitudinea/ dreptatea/ sfintenia credintei. Pentru ca altfel deeddem teologic si moral foarte mult...daca nu ne addpdm continuu din sursele credintei, din Sfinti, din vietile lor f 7 $ 7 , magnifice si din imensele lor opere teologice. Viata Bisericii, cu alte cuvinte, nu se intelege de la sine ! Ci trebuie sa ai tdlmacil traduedtor pe intelesul tau. Ai nevoie sa fii condus, sa ucenicesti, sd buchisesti adevarurile de credinta...sa le iubesti...si sd se lipeascd de tinc.de sufletul tau in mod iremediabil. . . Pentru ca tot teoreticul citit devine un practic de toata viata. . .si vesnicia. Insa daca Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica 22 era un om invd tat... Sfantul loan Valahul 23 era un adolescent .. .de vreo 18 ani. . .cand a fost martirizat. Insa fiecare s-a sfintit in modul sau... si experienta teologica si duhovniceasca a Sfmtilor, ramasa in Traditie, diferd intre ele. Gradul de cunoastere si de duhovnicie difera. De aceea Sfintii sunt „stele" diverse, personale, personalizate in Imparatia lui Dumnezeu. Nu sunt toti la f el... ci fiecare e altfel... dar impreund sunt toti! Pentru ca Domnul alegdnd 12 Ucenici (cum vrea sa ne spuna Evanghelia de azi, de la Mat. 4, 18-23)... si apoi mai multi...a aratat ca fiecare in parte are rolul lui, vocatia lui, misiunea lui. . .desi toti sunt Apostoli. 20 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae. 21 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Ic%C4%83_Jr. 22 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Gheorghe_de_la_Cernica. 23 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Valahul. 42 Si ar trebui sa ne intre bine in minte acest lucru: sa nu dorim sa fim altii decat suntem. Pentru ca «w rezolvam nimic daca «e schimonosim, daca vrem sa parem altii sau sa fim copii fidele ale altora. Ci trebuie sa ne asumdm firea noastra, potentele noastre, originea noastra, tara noastra, limba noastra, culoarea ochilor nostri, cate kilograme avem sau cate carti necitite .. .avem. . .si cu ce suntem... si am acumulat. . .sa ne lucram mantuirea. Pe de alta parte, Sfintii nestiuti ai lui Dumnezeu sau inca necanonizati .. .sau inca „ambigui" pentru unii sunt Sfinti si daca vrem. . .si daca nu vrem noi. Pentru ca sfmtenia e relatie cu Dumnezeu. Si cine ar putea sa ii scoata din imbratisarea lui Dumnezeu pe Sfintii Lui? ...Insa noi avem nevoie imensa, imentissima...de ajutorul, luminarea si povatuirea lor. A Sfintilor. . . Pe care nu trebuie sa ii tratam egoist, exclusivist, magic. Si va spun imediat cum e cu tratarea „magica" a Sfintilor. Pentru ca un vecin...s-a dus si el la Biserica. . .fara sa mai spun pentru ce... S-a rugat, a dat danii la Biserica, s-a dus pe-acolo vreo 3 luni. . .si apoi a trecut la adventisti. Si 1-am intrebat care a fost „dezamagirea". Si mi-a spus ca nu i s-au implinit rugaciunile. . . Si il intreb: „Dar la adventisti vi s-au implinit rugaciunile?". „Nu, nici aici! Dar macar aici nu mai imi cer atdt de multi bani"... D&si el se dusese, din proprie initiativa, sa „I1 mituie" pe Dumnezeu „cu danii/ daruri" date Bisericii...ca sa se petreaca un anume lucru... in viata lui si a familiei lui... 43 Adica a te duce la Sfintele Moaste doar pentru ca sa se mdrite fiica ta, sa piara boala din tine, sa castigi la loto sunt. . .duceri „magice". . . Pentru ca vrei sa iti dea Sfantul multe si y i de toate...dar viata ta sa ramana tot de profitor. . .si nu de „drept credincios". Insa Sfintii nu trebuie tratati egoist. . . Pentru ca nu sunt doar ai nostri...ai y romanilor, daca sunt dintre noi, ci ai intregii Biserici. Insa nici exclusivist. . . Pentru ca nu sunt Sfmti „mai folositori" si Sfmti „mai nefolositori", Sfmti „care se uita mai de sus la noi" si Sfmti care „ne iartd toate pacatele...in ciuda faptului ca noi nu facem nimic concret". Ci Sfintii sunt mereu doritori sa fie cu noi... si sane ajute... Dar pentru a trai o viata duhovniceasca si nu una „aranjata" dupa revistele cu case de lux. . .si sejururi in hoteluri de 14 stele. Ei vor sa fim altii, sa fim ca ei. . .sa fim ca y ~ Dumnezeu...S2L fim ca pentru viata vesnica...ca.YG e plina de dinamism, de viata si de cunoastere. . .si nu de cdscat. . . Si noi o cinstim pe Sfanta Filofteea 24 ca romdncd.. .desi ea e bulgdroaicd. Iar Sfantul Antim Ivireanul stia sa vorbeasca limba romana mai bine decat multi cei de ieri...si de azi...chiar daca el era georgian. Si asta e spre smerirea noastra...si spre uluirea noastrd. Pentru ca putinii Sfinti canonizati de romani...din primele secole crestine sau mai recentc.au cu totii unicitatea lor, frumusetea 24 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2nta_Muceni%C8%9B%C4 %83_Filofteia_de_la_Arge%C8%99. 25 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Antim_Ivireanul. 44 lor, neasteptatul lor... care ne invita sa fim si noi pe atat de „neasteptati" in bine, in virtuti...ca ei, ca predecesorii nostri. ...Da, nu toti ne nastem in familii si in neamuri „placute", dorite. . . Insa nu familia sau neamul sau satul sau sdrdcia in care ne-am nascut sunt piedici „de netrecut" pentru ca noi sa fim oameni ai lui Dumnezeu. Ci, de cele mai multe ori, piedicile ni le punem singuri. Sunt piedici interioare. Daca toata viata ai fost curvar, betivan, hot...e greu sa admiti, nu, ca ai cam dat-o in bard cu viata ta? Pentru ca multi isi dau seama ca gresescAar putini vor sa isi recupereze prostiile. De aceea persevereazd in ele pana la moarte...vorba lu' Chelu: ,jdra vicii... viata n- are deloc delicti". Insa deliciile vietii nu sunt calamitdtile ei\ Deliciile vietii sunt faptele bune, faptele care ne bucurd, care ne mdngdie inima...care ne fac sa spunem ca „nu am trait degeaba" ci „am lasat ceva in urma". Sfintii romanilor au lasat ceva in urma ! Ne-au trasat directia.. . Ne-au aratat sa imbindm stiinta teologica cu cultura vremii noastre, ascultarea cu curatia, demnitatea crestina cu bucuria de altii, fidelitatea fata de Traditie cu continua reactualizare a ei. Ne-au aratat ca si romdnii potl Insa pot in felul lor... in modul lor de-a fi. . .fara excese, cumpanit, colocvial. Pentru ca ziua de azi e o reflectie pentru prezent... atata. timp cat relatia cu Sfintii e a prezentului. Si vdnatorii/ pescarii de oameni... cat si vdnatii de catre ei la dreapta credinta trebuie sa isi stie rostul si sensul. 45 Daca avem fiecare raspunsul la ce trebuie safacem.. .atunci e bine. Amin! Predica la Duminica a 3 -a dupa Rusalii [2012] 46 HRitWIH^i^^'Tii/ nFOiPOMOV Iubitii mei 26 avem parte de o sarbatoare dubla: Evanghelia duminicii [Mt. 6, 22-33] vorbeste despre increderea in Dumnezeu mai presus de toate, pe cand nasterea prea minunata a Sfantului loan Botezatorul e insasi expresia statorniciei in fapte bune a parintilor lui, a Sfmtilor Zaharia si Elisabeta [Lc. 1, 5-25; 57- 80].' Si asta pentru ca sa nu cddem in disperare . . . ' Predica scrisa in data de 21 iunie 2012. 47 Pentru ca grijile vietii sunt multe si inspdimdntdtoare . . .si la fel si necazurile care sunt legate de nasterea si de cresterea copiilor. Si pentru ca Evanghelia e plina de realismul credintei . . .de ceea ce 5^ petrece cu eel credincios in drumul sau cu Dumnezeu...tocmai de aceea ne vorbeste despre greutdtile vietii ca despre dureri reale, sfichiuitoare, pe care trebuie sa le traim cu demnitate, cu smerenie si cu bunatate sufleteasca. Ce folos avem, ne spune Domnul, daca in viata noastra ortodoxa ajungem niste intunericuri pline de rautate si de ranchiuna? Cum ne putem disculpa in fata Domnului, daca am transformat asceza noastra intr-un motiv de rdzbunarel Pentru ca viata ascetica nu este o luare la intrecere cu altii si nici „o sfintire" a noastra pentru ca „sa dam clasd" altora...ci singurul mod real de vindecare interioara, de linistire si de umplere de bunatate sufleteasca, de mdrinimie... A Intunericul...5 , coto5'-ul [okoxoq, Mt. 6, 23, cf. GNT] . . .diversitatea antagonica a patimilor. Pentru ca raiul virtutilor, lumina virtutilor, lumina din noi e orice lucrare a noastra facuta intru harul Treimii primit la Cincizecime de Biserica. . .si continuu de atunci pana azi. Tocmai de aceea gr(/a...grija obsedantd pentru ziua de maine e o golire a noastra de har: pentru ca II vede pe Dumnezeu ca fiind „mai putin" lucru decat stabilitatea fmanciara si materiala imediata. Neingrijirea de ziua de maine... nu inseamna nemuncal Nu e o invitatie la somnolentd... ci la o y y credintd plina de simtirea prezentei lui Dumnezeu ! Pentru ca atunci cand // simti pe Dumnezeu in viata ta si a lumii. . .cand 77 vezi pe Dumnezeu prezent peste tot...e un gest de mare nesimtire sufleteasca... sa primesti in mintea ta 48 gandul ca vreo secunda din viata ta e nestiutd si nevdzutd de Dumnezeu. Si, implicit, neajutatd... Cum sa te mai infricosezi pentru viitor...cand tu esti la masd de taind cu Dumnezeul care tine in mana toata istoria si vesnicia? De aceea frica pentru viitor e o carentd a credintei... pentru ca credinta vie e plina de certitudinea prezentei lui Dumnezeu. Insa...cand ne lasam furati de gandurile demonice ale grijii si ale fricii pentru azi si maine. . .simtim din plin disperarea singurdtdtii. Cum e sd nu ai sprijin de nicaieri. . .si, mai ales, de la Stapanul stapanilor si Domnul domnilor. Dar atunci cand cautam simtirea si cunoasterea lui Dumnezeu, explicitarea Lui in toti si in toate simtim ca viata noastra e plina de 5 5 5 5 J. viata, de viata dumnezeiasca...si ca nicio alta simtire nu e mai veridicd decat aceasta simtire 5 5 care ne umple inima, mintea, tot trupul si sufletul. Da, pentru ca El este lumina din noi...fara de care interiorul nostru e ofdramd de Iad\ Pe de alta parte, nasterea Sfantului loan Botezatorul, pomenita astazi, 24 iunie 2012, ne invita la aceeasi intelegere atotcuprinzdtoare a iubirii lui Dumnezeu fata de oameni. 5 Sfintii lui parinti erau „amandoi Drepti inaintea/ in fata lui Dumnezeu, umbland in toate 5 ~ poruncile" [Lc. 1, 6, cf. GNT]...si Ingerul Domnului i-a vestit nasterea [v. 13-17]. Nastere la addnci 6«?ra«e/z'...imposibila dupa normalitatea umand actuala. Pentru ca si greutatile, bolile, ispitele, suferintele par de netrecut, in prima instanta. Insa daca lumina din noi...e slava Sa ajungem sa ne minundm, cu timpul, de cate suferinte am fost brazdati...si, totodata, din cate ne-a scdpat Dumnezeul nostru Cel preabun. 49 Si atunci nu mai sunt doar cuvinte.. .ajutorarile Lui! Ci iubirea Lui, bunatatea Lui, grija Lui sunt parti din biografia noastra. . .pentru ca El ne- a ajutat impotriva imensitdtii de ura si de rautate si de sicane diverse pe care o presupune viata in societate. Sfantul loan nu se naste intr-o lume... pacifistdl Motiv pentru care si moare martiric, prin taiereacapului... Nici Domnul nostra nu traieste pe pamant o viata „calma" si „lipsita de nesimtire si rautate"... ci, dimpotriva: I se raspunde cu multa inumanitate, cu multa ingratitudine si moare pe Crace pentru pacatele noastre. Insa Domnul, in Evanghelia zilei de la Matei 6, nu ne propovaduieste o viata „lipsita de griji"...ci o viata lipsita de patimile care ne cdinosesc, ne inraiesc. Pentru ca harul Sau, care e pacea si indrdzneala si frumusetea noastra, e eel prin care putem sd cdlcdm nesimtirea, imaturitatea, superbia si mojicia din jurul nostru si, in primul rand, din noi. Caci suntem chemati sd facem lumind in noi, sa dam murddria afara din noi. . .pentru ca sa fim lumini frumoase ale Lui... in mijlocul letargiei generalizate ! Trebuie sd ne vindecdm... pentru ca sd vindecdm ! Motiv pentru care nu trebuie sd ne arogdm lucruri pe care nu le facem, nu trebuie sa epatam in mod strengdreste . . .pentru ca viata crestina e o crestere in maturitate duhovniceasca si experientiala...si orice lucra netrecut prin noi sund a gol. Asa ca, in fiecare lucra pe care il facem. . .se vede amprenta noastra interioara. 50 Si Domnul doreste aceasta amprenta personala, adica starea noastra reala... cand vine vorba de relatiile intre noi...si, mai ales, intre noi si El. Dumnezeu sa ne dea curajul de a fi noi insine in fata Lui! Adica plini de intelegerea ca jam El nu putemface nimic. . .ci doar impreuna cu El putem sa traim o viata care sa ne umple de lumina dumnezeiasca. Amin! 51 Predica la Sfintii Apostoli Petru si Pavel (2012) Iubitii mei 27 Sfintii Apostoli Petru si Pavel, in troparul lor, sunt prezentati ca cei mai de seamd dintre Apostolii Domnului si ca invdtdtori ai lumii. Tocmai de aceea atunci cand sunt iconizati impreuna se indica faptul ca ei sunt oameni ai propovdduirii. Ca predica lor (subliniata prin pergamentul din mana Sfantului Petru si prin cartea din mana Sfantului Pavel) a extins Biserica...esentializata in clddirea din spatele or. Predica scrisa in ziua de 28 iunie 2012. 52 Propovaduirea adevaralui si slujirea Tainelor extinde Biserica. Nu doar predica . . . si nu doar slujbele . . . Pentru ca predica se face in timpul slujbelor... Pentru ca atat slujbele cat si cuvintele predicarii sunt o lectie divino-umand de inteleptire si transfigurare a noastra. Numai ca Biserica lui Hristos e Biserica Apostolilor. E Biserica pe care au extins-o, in harul Treimii, Apostolii Domnului si urmasii lor pana astazi. Iar daca schimbdm aceasta Biserica cu o alta, cu un surogat de Biserica, nu ii mai avem drept Pdrinti pe Apostolii Domnului... pentru ca iesim din suvoiul de viatd dumnezeiascd care ne leaga, prin Apostoli, de Prea Sfanta Treime. Insa icoana de deasupra ne arata ca Biserica are un continut de viatd si de invatatura datorita Apostolilor Domnului. Datele Traditiei si ale Scripturii noutestamentare sunt averea de constiintd a Apostolilor pentru Biserica. Sunt modul intim, foarte personal, in care Prea Sfanta Treime S-a imprimat in ei prin slava Sa. Iar daca noi nu suntem intimi cu Apostolii Domnului inseamna ca nu am invatat nimic de la Domnul lor, Care i-a iubit, i-a invatat, i-a sfintit, i-a umplut de har si de adevar si de frumusete duhovniceasca. Pentru ca propovaduirea credintei e spunere a sufletului odata cu adevdrul din suflet. Vorbim despre modul in care noi am fast luminati, curatiti, induhovniciti...ca sa intelegem datele credintei. Iar datele credintei sunt cele care ne leaga de Dumnezeul nostra treimic, prin harul Sau, pentru ca ele sunt clipele de adevar, de sinceritate, de incredere dintre noi si El. Insa adevdrul Lui e o chemare sfanta, foarte launtrica, spre gustarea din Tainele Lui. 53 Pentru ca Tainele si slujbele Bisericii sunt viata noastra duhovniceascd, plina de adevarurile Lui, prin care noi suntem infiati si invredniciti de strigarea buna, fiasca, catre Parintele nostru ceresc. Caci, la randul ei, Biserica nu e o institutie sau o casd inchisd, secreta, in care noi „ne perfectionam" pentru misiuni teluricc.ci e usa spre Imparatia lui Dumnezeu, spre comuniunea cu Dumnezeul intregii creatii, Care Isi va extinde slava Sa, la transfigurarea cosmosului, in toata creatia Sa, pentru ca El sa fie lumina indumnezeitoare a intregii lumi. Acesta e motivul pentru care Biserica nu se invecheste niciodata si nu e un spatiu al singurdtdtii. Pentru ca suntem mereu altii in relatie cu Dumnezeu... si Dumnezeu nu ne lasa lafel ci ne schimbd continuu. Dar pentru ca sa nu rdmdi in urmd trebuie sa fii omul comuniunii. Si comuniunea e formata din sobrietatea credintei, din simplitatea si austeritatea vietii dar si din grija pentru a fi proprii dialogului cu ceilalti. Pentru ca Sfintii Apostoli, in icoana de deasupra, stau cu fata unul la altul, stau fata in fata, ca semn ca sunt deschisi spre comuniune .. .dar sunt addnciti in ei insisi, in rugaciune, in cugetare teologica. . . Din ce motiv? Pentru ca, mai inainte de toate, comuniunea are continut teologic. Suntem in Biserica nu pentru motive oculte, nu pentru a cdstiga la loto, nu pentru a ne imbogati, nu pentru ca sa moard mama noastra si sa ii ludm averea... ci pentru a ne umple cu totii de aceleasi adevaruri ale Ortodoxiei, de Tainele ei, de viata ei, de curatia ei sfanta. Pentru a ne sfinti viata suntem in Biserica! . . . 54 Si de aceea, a fi impreund in Biserica e teologie indumnezeitoare . . .caci ne leaga lucruri dumnezeiesti. Ne leaga experientele ascetico-mistice, adevarurile credintei, grija pentru mantuirea intregii lumi, rugaciunea pentru toti, perspectiva eshatologica luminoasa... aceea ca Imparatia lui Dumnezeu va cuprinde toate... si va veseli intreaga creatie. . . Sfantul Petru a fost rdstignit pe cruce... cu capul in jos.../« cererea lui... pentru ca a considerat ca nu poate fi rastignit asa precum fusese.. .rdstignit Domnul. Asta la 29 iunie 67 d. Hr., pe locul colinei no Vaticanului , inchinata pana azi, in romano- catolicism, Sfantului Apostol Petru. In aceeasi zi si in acelasi an, tot din 5 5 5 7 porunca imparatului anti-crestin Nero, Sfantului Apostol Pavel i s-a tdiat capul cu sabia, pe calea Ostia, la Roma, unde mai apoi s-a construit Basilica di San Paolo fuori le Mura I Biserica Sfantul Pavel din afard de Ziduri. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Peter%27s_tomb. Idem: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/mormantul- sfantului-apostol-pavel-119938.html. 55 Insa aufost omordti nu pentru ca ar fi fost ,,elemente sociale periculoase" ci pentru ca depagdnizau lumea lor, o increstinau, o sfmteau prin propovaduirea lor. Si de aceea sunt „invatatori ai lumii": pentru ca sunt invdtdtori ai sfinteniei. Iar sfintenia se invatd si se trdieste in Biserica, in Biserica Ortodoxa, in Biserica lui Dumnezeu cea vie, una, sfanta si fundata pe temelii apostolice si patristice de peste 2.000 de ani. 56 Dar se traieste ca...imbratisare a intregii Traditii a Bisericii si ca responsabilitate pentru intreaga lume. Si icoana aceasta, a celor doi Apostoli praznuiti astazi, in care ei sunt imbratisati, in care se intdmpind cu dragoste, cu bucurie, cu responsabilitate reciproca e icoana comuniunii Bisericii. Pentru ca sfintenia nu il exclude pe celalalt. . .oricare ar fi el. . .si cu atat mai mult. . .o alta sfintenie. Doi oameni Sfinti, care nu se respectd si nu se iubesc reciproc, e un nonsens. Pentru ca Sfintii se vdd si se inteleg reciproc inca de aici, de pe pamant. . . Caci ei sunt avizi de a-i cunoaste pe prietenii lui Dumnezeu si pentru a le ucenici lor. De a invata de la ei. . . Pentru ca harul lui Dumnezeu locuieste in oameni diferiti, care se sfmtesc in mod diferit... si putem invata de la fiecare in parte modul lor personal de a vedea lucrurile. Acesta ne imbogateste: modul personal al fiecaruia de a vedea lucrurile si de a se raporta la viata cu Dumnezeu si la oameni. Insa Sfintii, intelesi fiecare in parte, ne unesc. ..si nu ne despartl Numai daca ii citim „rau" Sfintii „se bat cap in cap" in afirmatiile lor...Sau „au metehne" de care noi ne impiedicdm . . . Pentru ca Sfintii ne ajuta sd ii intelegem . . .daca ii citim cu iubire sfdntd, cu evlavie curata. Si ei ne conduc nu numai la intelegerea cuvintelor lor, a minunilor lor, a prezentei lor duhovnicesti...ci ei ne sunt prieteni simtiti mereu, pentru ca ne devin familiari .. .mai familiari decat familia noastra. Iar cand noi ii iubim...si ei ne imbrdtiseazd ! Rugaciunea fata de ei e rugaciune simpld si tare ca fata de prieteni .. .pentru ca toti suntem 57 legati de aceeasi dragoste extaticd, care ne scoate din noi insine, in contemplarea slavei Treimii. Si astfel privind lucrurile intelegem ce inseamna viata Bisericii: impreuna locuire cu Dumnezeu si cu Sfintii Lui. De ce viata aceasta e atdt de vie si non- plictisitoare. De ce rugaciunea e izvor de apd vie, racoritoare...si de ce citirea Scripturii si a Parintilor e iluminare, e umplere de lumind intelegdtoare. Pentru ca Biserica Ortodoxa e fundamentata pe slava lui Dumnezeu existentd in oameni. . .si nu pe basmel Noi nu ne incredem in fantasme, in povesti bdbesti... ci in adevdruri verifwate, pline de sfintenie. . .si care ne sfintesc in mod vizibil. De aceea, dupa postul acesta al verii (primul post, pentru ca urmeaza al Prea Curatei Stapane in luna august) intelegem ca postul este incandescentd interioard, ca e lumind.. .dar si trudd. Si ca Biserica se tine vie prin lumind si trudd, prin trudd si luminare duhovniceascd. Si ca nicio cddere in pdcat nu trebuie sd ne arunce in disperare . . .ci din ea trebuie sd iesim ca Sfantul Petru din valurile mdrii... si tot ca el din lepddarea de Domnul. Daca ne incredem in mintea noastra si in ravwa noastra pentru idei si credinte religioase... trebuie sa luam pildd de la Sfantul Pavel. . .care s-a lasat convins de Domnul, in mod extatic, asupra faptului ca rdvna trebuie sa fie plind de adevdr. . .si nu de rdzbunare. Adica ne-a confirmat Dumnezeu ca credinta noastra e. . .dreapta credintdl Cum si cand? Stie El ca suntem „credinciosi" si ne-o si aratdl Pentru ca credinta e dialog... si nu monolog cu Dumnezeu. 58 Credinta vie are rdspunsuri de la Domnul. . .si El ne indreaptd pe caile Lui. Iar daca simtim ca harul Sau ne inunda, si 5 7 5 daca simtim slava Lui... si vedem fata Sa cea > 5 5 nevazuta...atunci Domnul nostra e Domnul slavei, e Domnul tuturor. Si atunci noi suntem vn, si ne vedem unii 5 ™ 5 pe altii cm responsabilitate, cu imbratisare. . .si nu cu avers iune pros teased. Asadar, iubitii mei frati si surori intra 5 ~ 5 5 5 Domnul, azi e o zi intre prietenil Intre prietenii pe care ii citim in Scriptura si ii vedem in icoane si le cdntdm laude. 9 5 Si sa imbinam in inima noastra cdruntetea 5 y inteleaptd, maturitatea framoasa a Sfantului Petru cu dorul mistuitor, prea dumnezeiesc al Sfantului Pavel de a-i lumina pe oameni! Pentra ca oamenii acestia au facut sute de 5 mii de kilometri in lungul si in latul lumii, cu mijloacele rudimentare ale vremii lor, pentru a infrumuseta lumea. La o prima vedere: „niste utopici". Insa averea lor lasata lumii e incalificabild . . .pentra ca paganismul a fost detronat odata pentra totdeauna, oricate capete de hidrd mai naste, prin propovaduirea sfinteniei intrupate, a omului crestin, care inspaimanta lumea prin curatia, sfintenia si eroismul credintei sale. Daca unii raman in istorie ca „dezastre mondiale"...ei au ramas ca invdtdtori ai lumii spre Imparatia lui Dumnezeu. Si de aceea noi avem invdtdtori, avem 5 t 7 fundamente, zvempietre de temelie durabile .. .si nu ne trebuie „inventatori de biserici", „uzurpatori ai Traditiei si ai succesiunii apostolice" sau „liberalisti ai credintei", care sa dea totul peste cap. Ne intoarcem la ei, la Apostolii si Parintii Bisericii, si invatam mdretia simpld a sfinteniei, fratietatea, iubirea, compatimirea, martiriul, demnitatea vietii crestine. 59 Nu fraze, nu lauddrosenie goala... ci realitate care se actualizeazd continuu in tot eel care crede. Si fie dar ca si noi, dupa puterea noastra, sa fim pietre ale credintei, pe care sa se sprijine increderea in bine, in frumos, in demnitate si curaj a societatii actuale. Amin! 60 Predica la Duminica a 4-a dupa Rusalii [2012] Iubitii mei 30 centurionul roman din Evanghelia de astazi [Mat. 8, 5-13] e un sufletist. Pune suflet pentru cei din subordinea lui, se intereseazd de ei. . .si nu ii trateaza ca pe niste animate. Sau ca pe niste. . . rebuturi umane. E un om cu suflet intr-o lume si intr-o armata unde eel slab. . .era o povara. . .o rusine. . . Trebuia sd lupti. . .si nu sd stai bolnav. Insa centurionul nostra... ii uita momentan pe cei 99... pentru eel unu, care era iTccpcduTLKot; [paraliticos]/ paralitic [v. 6, cf. GNT] si cere de la Domnul vindecarea lui. De unde atata intimitate intre conduedtor si subaltern! O intrebare legitima. . . Predica scrisa in data de 28 iunie 2012. 61 Daca ar fi fost o relatie rea intre cei doi, adica homosexuala, si din aceasta cauza centurionul ar fi venit sa pledeze pentru insanatosirea slugii sale, cu siguranta ca Domnul ar fi mustrat acest lucru, cum a facut cu fariseii. Cu fariseii carc.spuneau w««...cugetau alta. . .si doreau sd-L omoare. Insa v. 10-12, in care Domnul lauda pistisul [it'iouc;]/ credinta centurionului ne arata faptul ca intre centurion si pes [irofig]/ sluga/ slujitor era o relatie deprietenie demnd, prin care centurionul intelegea si compdtimea starea deplorabila a slujitorului sau. Nu sta la mijloc un interes meschin... ci o dorintd nobild: vindecarea celui care suferd cumplitl groaznic. Si v. 8-9 ne arata continutul credintei laudat de Domnul: increderea in Cel care ne vindecd. Increderea in Cel care ne vrea vindecati . . .si darea in mana Lui pentru ca sa ne vindece. Adica credinta se increde in Dumnezeu in toate...chiar daca uneori nu vede niciun orizont de liniste, de schimbare a situatiei. Pentru ca minunea „interesata"...e aia in care vrem un bine fara schimbarea vietii noastre. Vrem sa ploud cu bani la noi pe ferestra sau sa scdpdm acum, pe loc, de cine stie ce strdngere cu usa financiard sau medicaid. Dar nici prin gand nu ne da sa ne schimbdm viata. Sa ne acomodam unui ritm de viata sfant, curat, binecuvantat. Insa cand asculti de Dumnezeu, chiar si cand nu intelegi ce va rezulta din ascultarea ta sau unde te va duce El...atunci te lasi modelat, schimbat, refacut din nou prin harul Sau. E normal ca viata in credinta sa fie o viata plina de numeroase surprize. Si, pe fiecare zi, sa inveti tot mai mult. . .sa fii tot mai altfel... 62 Dar schimbarea, schimbarea in bine...e mereu o scoala a umilintei, a bucuriei, a intelegerii de sine, a comuniunii, a regandirii fundamentale a lucrurilor. Nu iti schimbi doar glasul, precum vulpea din fabula...ci iti schimbi caracterul, faptele, conduita zilnica. Devii de nerecunoscut pentru cei care credeau ca te cunosc. Dar de nerecunoscut in fapte bunc.si nu in turpitudini. ...Si centurionul nostru, de azi, se dovedeste mai credincios decat tot Israelul [v. 10]... Bineinteles, Domnul referindu-se aici la marea masd a credinciosilor lui Israel si nu la marii Sfinti ai lui Israel, dintre care Prea Curata Stdpdnd este sfintenia cea mai mare a intregii fapturi. Adica teologia iudaicd vs. un centurion roman fara specificatii religioase. Pentru ca nu aflam nimic despre viata, credinta, numele, varsta centurionului ci Domnul subliniaza doar faptul ca credinta lui e autenticd... in sensul ca e incredere in Cel care vindeca, in Hristos. Si centurionul a vrut numai vorba lui Hristos, numai porunca lui Hristos impotriva bolii[v. 8]... Pentru ca el credea in faptul ca cuvantul Lui e mdntuitor. E vindecator. Da viata! Si atunci cand noi ne rugdm pentru cineva anume...trebuie sa ne incredem in voia Lui care stie ce e mai bine pentru noi... si pentru cei pentru care ne-am rugat. Caci credinta care se roaga...e credinta care acceptd voia Lui. Sa se faca voia Lui in cer si pe pamant. In intreaga creatie. 63 Si o astfel de credintd vie isi schimba atitudinile in functie de rdspunsurile Lui in rugaciunile noastre. Asa se face ca atunci cand citim carti sfinte si gasim ca Dumnezeu a ingdduit un rdu anume in vietile Sfintilor...totodata vedem ca atunci cand au inteles rolul lui... ingdduinta lui Dumnezeu pentru ei...sau mustrarea Lui pentru ei. . .aceia au acceptat voia Lui cu ei. Nu au ramas resentimentari... ci au inteles smerenia din umilirea lor! Cand demonii le-au facut rau prin oameni...au inteles cat de scumpd e prietenia si facerea de bine. Cand au cazut intr-un pacat...si-au inteles neputinta .. .si cand au avut o vedenie. . .au inteles bucuria lui Dumnezeu, frumusetea Lui care ne sfinteste pe noi. De ce sd ajuti. . .dezinteresatl De ce e mai bine sa dai un pahar de apd decat. . .o piatrd in capl De ce e bine sd uimesti prin bine, prin iertare si prin intrajutorare...si nu prin badaranii si mai mari, prin nesimtiri gigantice? Pentru ca numai binele implineste . . . si el, bmG\Q,face puil Vlastarele raului se ucid unele pe altelc.pe cand binele e durabil. Binele e frumos. In fata lui te uimesti. Te smeresti. Te J 5 5 5 simti mic. Te simti prost. . .pentru ca nu te vezi demn de el. Si dupa cum spuneam si altadata... Dumnezeu ne uimeste... si ne va uimi tot mai mult. . .enorm de mult. . .prin oamenii Lui. Tocmai de aceea mie nu imi place sa vorbesc prea mult despre antihristi, despre tot felul de nebuni memorabili . . .si nici sd ma inspdimdnt de ei... pentru ca pe mine ma inspdimdntd sfintenia eel mai mult. Sfintenia, maretia, coplesitoarea bogatie a harului dumnezeiesc e cea mai mare si mai frumoasd inspdimdntare. 64 Protestantii au teoretizat cutremurarea lipsitd de bucurie in fata lui Dumnezeu...pentru ca asa arata lumea lor, lumea fdrd har. o cutremurare abisala, in care Dumnezeu e „prea sus". . .pentru ca sd ne imbrdtiseze. Insa teologia si mistica ortodoxa vorbesc despre Dumnezeul care coboard la noi plin de frumusete dumnezeiascd, de slava coplesitoare, pentru ca sd ne imbrdtiseze intru slava Lui cea plina de frumusete. Da, cutremurarea e plina defrumusetel Daca sfintenia e numai fried si nevedere a Lwz... atunci Dumnezeu e o inspdimdntare care nu ne atrage. Si daca nu ne atrage, atunci nici nu ne convinge. Eneinteresantd... Insa Dumnezeul nostra, al tuturor, e o Frumusete inspdimdntdtoare care ne atrage tocmai pentru ca e dulceata si frumusetea vietii noastre si a intregii creatii! El nu ne mdngdiepe cap. . .spunandu-ne ca suntem framosi „prin nastere". Nu ne spune sd stdm la soare... si sa asteptam sa ne cada. . .vreo piersicd in gura. . . Ci El ne arata ca frumusetea e impdrtdsire de slava Lui... si ca asceza e dat cu mdtura in casa fiintei noastre... e deschidere a geamurilor. . .e imprdstiere de miresme. Vrei sa dormi in cocind, in cocina propriei tale indiferente? Atunci, vorba cantecului: dormi. . .si dormi. . .si nu te mai trezesti. . . Vrei insa ca lumina lui Dumnezeu sd tdsneascd din tine si sa fie podoaba fiintei tale? Atunci te vei umple de har... in credinta...si vei vedea ce imbrdedminte interioard rezulta din implicarea deplina in relatia cu Dumnezeu. Pentru ca beneficiile credintei...sunt imense in comparatie cu ale necredintei. Credinta asteaptd mereu noutatea, viata, frumusetea, neprevazutul, indescriptibilul, uimitorul... 65 Necredinta isi pierde energia cu mdrdieli de duzina. Cu contestari. Cu: „altfel e bine". Daca necredinta e plind de utopie . . .CYQdinta. e plina de viata, de regasire de sine, de comuniune. Necredinciosul isi da cu barda in cap... isi inchide usile ca sd nu respire aerul harului...nu se uita la ranile pacatelor sale. Nu vrea sa si le oblojeasca. Sa si le panseze. Credinciosul vrea sa isi aline si ranile lui...sipe ale altora. Necredinciosul isi calcd in picioare sentimentele, constiinta, nadejdea, dreptul lui la bucurie. La bucurie aici. . .si vesnica. Credinciosul isi pune nadejdea in Cel mai presus de toate... pentru ca El, Singurul, stie sa tocmeasca totul foarte bine. Asa se face ca centurionul/ sutasul...a dat 5 3 o mdnd de ajutor, a avut suflet, constiinta... si a primit vindecarea slujitorului sau. Dar a primit si vindecarea sa: vindecare sufleteascd. Pentru ca oricine se roagd pentru altul. . .se miluieste si pe sine. Primeste si el vindecare, alinare, usurare de pacate. . .ca si eel pentru care se roaga. De aceea rugaciunea e marea vindecare a tuturor. . .pentru ca ea usureazd pe multi in acelasi timp. . .si ne uneste pe toti. Asadar. . .sa stim ce cerem ! Sa nu venim in fata lui Dumnezeu cu mucii la «£«... cerand tot felul de lucruri idioate... ci sa cerem, mai intai de toate, sd ne vindece pe noi si intreaga lume ! Sa ne vindece de neiubire, de rautate, de nestiinta, de insensibilitate, de indrazneala 1 5 7 7 pacatoasa. Sa ne vindece de frica si de lasitate. Sa ne vindece de necredinta bdddrand, de aceea care, in mod draceste, neaga toata Traditia, toata asezarea sfdntd a Bisericii si care revendica „noi maniere" de a vedea lucrurile. Amin! 66 Predica la Duminica a 5 -a dupa Rusalii [2012] Iubitii mei 31 in Evanghelia de astazi [Mat. 8, 28-34; 9, 1] gasim o atitudine la antipodul celei din Evanghelia duminicii trecute si anume: lipsa de bucuriefatd de vindecarea altora. Neparticiparea obstinata, rautacioasa la bucuria altora. Lipsa de grija, de atentie fata de altii. . . In speta, fata de doi barbati demonizati, vindecati de Domnul...de care cei din tinutul 5 5 Gadarinilor 32 [v. 28, cf. GNT] nu s-au bucurat [v. 34]. Insa o atitudine tot mai prezentd in societatea noastra. . . Atata timp cat preferam sd ne bucurdm de rdul altuia...si sd ne intristdm de binele lui, de bucuria lui frumoasd. Caci asta inseamna cancan: sa te bucuri sd il bdrfesti pe eel care iti displace... eel mai adesea tocmai pentru ca te intrece. 31 Predica scrisa in data de 4 iulie 2012. 32 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Umm_Qais. 67 Si pentru ca te complexeaza, te umileste, iti minimalizeazd orgoliul incerci prin rds gretos si prin vorbe urate sa ii stergi personalitatea. Insa a minimaliza pe cineva la nivel lingvistic, fara proba faptelor...fe aruncd in derizoriu. Pentru ca mai devreme sau mai tarziu, cei care vor dori sa analizeze realitatea omului minimalizat de catre tine... vor vedea cat e minciuna si cat e adevdr pe baza realitatii faptelor lui. Iar daca acum, in istorie, nu putem sa intelegem realitatea unui om...sau nu avem timp sa facem acest lucru...la Judecata Lui...cand toate vor fi deschise privirii sufletului...vom intelege cine a fost maximalizat pe nedrept si cine a fost minimalizat in mod nepermis. Adica minciuna are picioare scurte... si oricand va fi demascatd.. .va ramane tot un lucru infam. Insa binele este si va ramane o bucurie vesnicd. Iar participarea la vindecarea altuia, la bucuria lui, la implinirea lui e semn de bundtate interioara, de adancime spirituals, de frumusete duhovniceasca. Caci in situatii practice de viata...aratam cine suntem sau cine presupunem ca suntem. Si daca consideram ca grija fata de sensibilitdtile altuia nu e importantd aratam ca avem o credinta pdtatd de egoism, lipsitd de perspectiva comuniunii. Cei din Gadarinos aveau „xf|v kykXx\v tqv Xotpcov" [tin aghelin ton hiron]/ „turma de porci" [v. 31, cf. GNT]. Dar, totodata, si „6uo Sca|j,ovi(6|j,evoi"[dio demonizomeni]/ „doi demonizati" [v. 28, cf. GNT]... care traiau in „tg)v |j,vr||j,6Lcov" [ton mnimion]/ „morminte" [Ibidem] si erau „xccA,6-itol A,Lav" [halepi lian]/ „foarte violenti/ fiorosi/ cumpliti/ salbatici" [Ibidem]. 68 Si demonii au legatura cu porcii...pentru ca au legatura cu pacatul. Evreilor li se interzisese, prin Lege, mdncarea porcului [Lev. 11, 7, cf. LXX]. Iar faptul ca cei de aici cresteau o turma deporci, nu unul sau doi, era, bineinteles, o bataie de joe, in forma continuatd, la adresa Legii. Caci multe pacate la un loc creeaza hruba interioard in care demonilor le place sa innopteze...dupa cum porcilor le place murdaria apoasd, in care sa se balaceasca. . . Iar demonii, care II cunosteau pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu [v. 29, GNT]...cer intrarea in porci...in porcii crescuti cu aversiune fata de Lege... pentru ca demonilor le place raul, dubiosul, lipsa de evlavie, uratul, lucrurile nedrepte, lucrurile facute din mare parere de sine... Demonii, aceste fiinte spirituale, vorbesc din cei doi demonizati [v. 3 1]. Si Domnul le rdspunde lor, acestor fiinte reale si egoiste, si le da voie sa intre in turma de porci...care, deodata, o ia razna... si se arunca in mare [v. 32]... Asta pentru ca sa deducem si rdutatea lor, a demonilor... dar si la ce siliri interioare i-au impins pe cei doi barbati demonii din ei...de ajunsesera sa trdiascd prin morminte. Insa de 21 de secole... lucrurile nu stau cu nimic altfel in domeniul. . .demonologiei! Demonii sunt aceiasi, fac aceleasi rele, se comporta la fel de subjugant cu oamenii. . .numai ca unii dintre noi incearca sa le minimalizeze prezenta sau sa le-o escamoteze . . . Insa schimbarea numelui lor... sau negarea demonilor si a Ingerilor nu inseamna. . .si desfiintarea lor ontologica. Iar angelologia si demonologia nu sunt subiecte prdfuite de „Istoria Religiilor" ci realitdti ascetice pentru ortodocsi. . .pentru ca noi ne batem zilnic, in lupta noastra cu pacatul, cu prezenta si influentele lor, ale demonilor. 69 Si demonizarile, ca si in trecut, sunt 5 7 j ~ realitati palpabile, sociale, pe care nu le putem ocoli. . .decat daca vrem sa ocultdm realitatea. Ele, demonizarile, sunt la antipodul induhovnicirii personale. Daca un om care se curdteste de patimi, ca membru viu al Bisericii, se umple de harul lui Dumnezeu si de virtuti nenumarate, intimizandu- se tot mai mult, pe fiecare zi, cu Dumnezeu si cu oamenii... demonizarea inseamna conlucrarea cu demonii la cele mai oribile fapte. Induhovnicirea e punte de legdturd intre oameni, creeaza comuniunea comunitatii...pe cand satanizarea/ demonizarea este extremizare furioasd, antisocializare, imbolnavire continua a sufletului si a trupului, gasirea placerii in ura, in hula, in rautate, in dizgratios. Si ce inseamna a dracui tot timpul, a blestema, a fugi de Biserica, a te bucura sa omori animale, sa schingiuiesti oameni, sa faci rele. . .decat a te inrdi/a te demonizal Si demonizarea e o autodistrugere violentd, furioasa. . . Acesta e motivul pentru care am recenzat si voi recenza postmodernitatea in cartile mele, ideologia si faptele ei, adica ale lumii in care traim, cu ochiul unui traitor al Ortodoxiei. . .pentru ca sa ii observ fundamentele. Iar daca violenta, raul, placerea perversa, egoismul, lipsa de mila, trufia, abjectia, intoleranta, ireverenta fata de valori si Traditie 5 7 5 5 5 5 sunt fundamente bune . . .atunci pledam pentru disolutie. Insa lumea pe care si-o doreste Dumnezeu e cea. . .exorcizatd de demoni. E lumea formata din oameni reinnoiti prin Sfintele Taine ale Bisericii, hrdniti din adevarul dumnezeiesc si indumnezeitor al Traditiei si al 5 5 5 Scripturi, intdriti prin implinirea virtutilor si prin lupta cupdcatul. Cu orice pacat. . . Dar Dumnezeu nu doreste iubire...cu 5 forta ! Iubirea „cu forta" se numeste. . .viol. 70 Sau desconsiderare a celui din fata ta. Fapt pentru care, atunci cand „iTaoa r\ TToA,Lg"[pasa i polis]/ „toata cetatea" L-a rugat pe Domnul sa iasa dintre hotarele lor... ale tinutului lor. . . [v. 34, cf. GNT] . . .El a plecat de acolo [v. 9, 1] . . .fara sa „ii mai deranjeze". Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu vrea sa ne faca Sfinti cufortal Ci El, prin Biserica Sa, ne arata doar calea: indumnezeirea oamenilor. Sfintirea noastrd e scopul si implinirea omului pe pamant. Dar daca nu doresti frumosul, binele, sfintenia...bineinteles ca alegi curvia, drogurile, betia, libertinajul sexual, avaritia, necredinta, uratenia sufleteasca. Alegi sa „iti faci de cap". Sa te automutilezi interior in ritm rapid. . . Insa demonii din cei doi se temeau de chinuirea/ tortura ,,-rrpo Kmpou" [pro cheru]/ „inainte de vreme/ de timp" [v. 29, cf. GNT] a lor. Si asta e nebunia rautatii: sa te temi de chinurile pe care o sa le trdiesti . . .dar sa nu faci nimic sa scapi de ele. Asta fac demonii: se tern, se cutremura de Judecata Domnului. . .si fac drdcii si mai mari! Adica: „Lasa-ma, Parinte, cu predicile astea...ca o sa ma pocdiesc mai la batranetc.dupa ce o sa-mi mai fac de cap". O sa ma schimb.. .dupa ce ma sinucid de tot. Insa cine stie daca mai esti vz'w...peste doua ore? Si cine ti-a spus ca de traume atat de mari, ca patimile, poti sa scapi la un simplu pocnet de degetel Cine iti garanteaza vindecarea... daca nimic din tine nu este seriosl Insa dragostea lui Dumnezeu e atat de serioasd cu noi, oamenii, incat, in orice clipd a vietii noastre am decide sa ne dezlipim de relc.El ne ajuta sa facem acest lucru, in mod desavdrsit, ca pe oricare altul dintre Sfintii Lui. 71 Ne ajuta sa ne sfintim viata... ca si cand numai acest lucru am fi facut toata viata. Pentru ca El doreste binele nostru real...ca.YG e un bine vesnic... si nu unul fulgerdtor, care azi e si maine esti demis.. .din el. El, Dumnezeul nostru treimic, doreste sa ne odihnim in bine, sa ne impodobim in mod real si profund cu sfintenia Lui, cu slava Lui cea netrecatoare. Si pentru asta trebuie sa ne de-porcim, sa ne deparazitdm de apucdturi animalice, de lipsa de insensibilitate si de ferocitatea fara sens. Iar daca centurionul roman se ingrijea de subalternul lui paralitic.cu atat mai mult noi, crestinii ortodocsi, trebuie sa ne ingrijim de bucuria noastra si a altora. Pentru ca vindecarea e o bucurie, recunostinta e bucurie, binele e bucurie, frumosul e bucurie, trairea cu sfmtenie e o bucurie... o bucurie care ii odihneste pe multi. . .si in mod continuu. Dumnezeu sa ne dea intelepciunea de a sti sa pretuim bucuria, sanatatea, cinstea, frumusetea oamenilor. Sa ne dea bucuria de a ne bucura de toti si de tot ce ne inconjoara. Pentru ca numai asa putem fi impreund, in Biserica si societatc.si nu fiecare in mormdntul lui, in cavoul lui, in casa lui adica...de unde sa emandm si sa ne ardtdm fiinte cumplite, schilodite de rau. Lasati asadar, ca frumusetea lui Dumnezeu 5 5 1 5 sa va inunde... ca sa fiti miresme spre viata pentru aceasta lume! Caci daca viata noastra nu e un parfum sfdnt este un esec. Amin! 72 Predica la Duminica a 6-a dupa Rusalii [2012] Iubitii mei •33 Evanghelia duminicii de fata este Mt. 9, 1- 8, in care avem vindecarea paraliticului, continuand astfel pe cea a duminicii trecute. Insa pentru ca astazi sunt pomeniti si Sfintii Pdrinti de la Sinodul IV Ecumenic 34 , de la Calcedon [451], de aceea avem si o a doua Evanghelie, adica In. 17, 1-13. Si pe ambele le-am discutat in anii anteriori... Insa acum vreau sa subliniez importanta muncii si a rdbdarii in viata noastra. Pentru ca intreaga noastra viata este un efort continuu, o continua motivare si remotivare a noastra pentru a trdi, pentru a munci, pentru a crea, pentru a iubi, pentru a rezista in bine. E o continua luptd viata noastra pentru a nu abdica din bine, din frumos, din credinta. Iar Evangheliile rdbdarii suferintei, din care face parte si cea de azi, cu paraliticul/ slabanogul, ne arata ca rdbdarea e o scoald de Predica scrisa in ziua de 1 1 iulie 2012. 34 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_IV_Ecumenic. 73 intelepciune si ca sinuciderea nueo solutie, nu e o actiune „eliberatoare". Dar, in acelasi timp, ca e mare diferentd intre munca ce ne face pleziristi, intre munca ce ne face trufasi, orgoliosi, egoisti...si munca ce ne spiritualizeazd. Pentru ca scopul muncii de-o viata e acela de a ne asigura demnitatea existentei, un trai decent... m cadrul caruia sa ne implinim interior si sa ne curatim de pdcate. Caci de unde atdtea boli daca nu am fi plini de excesel De unde atatea afectiuni interioare . . .daca nu ne-am degrada sanatatea sufleteasca si trupeasca mai mult sau mai putin constienf. Pentru ca una e sa te imbolnavesti slujind altora, muncind, asiduu, cu bucuria de a fi spre folos altora... si alta e sa te imbolnavesti pentru ca mananci in exces, pentru ca bei la fel, pentru ca te distrezi in mod necumpatat. Cu alte cuvinte: iti trebuie o mare incordare, o mare abtinere, adica o mare intelepciune .. .pentru ca sa stii sa te bucuri de viata in mod echilibrat. Munca cu noi. . .e mai grea decat munca cu pdmdntul .. .sau decat lupta cu timpul pentru a ne incheia toate treburile. Pentru ca munca cu noi, adica asceza, este o nemiloasd rdzboire cu propria noastra fire... care e invdtata cu pacatul, care e prostitd de pacat, incetinita, rutinizatd de obisnuinte non- eclesiale. Si de aici incepe revolutia interioard: de la invierea duhovniceascd a sufletului nostru! De la a nu ne mai pldcea lenea, prostia, impostura, moliciunea, perversitatea, necredinta...ci, dimpotriva, vioiciunea virtutilor, adica bucuria reala, curatia, cumintenia, frumusetea duhovniceasca, teologia... adica afundarea in ganduri, simtaminte si miscari interioare teologice, sfinte, dumnezeiesti. Caci ce vede Domnul in ypfW ^^ [grammateon]/ in cdrturaril 74 Cugetari novripa [ponira]/ rele [Mt. 9, 4, cf. GNT]. Semn ca nu exista lupta reald cu pacatul, muncire de sine pentru a scoate raul, in mod real, din ei insisi. 7 11 Si ce ne cere Domnul in loan 17? 5 Cunoasterea lui Dumnezeu in mod real [In. 17, 3] si ca bucurial xv\v x a P^ v [tin haran] lui Dumnezeu sa fie deplind in noi [In. 17, 13, cf. GNT]. Pentru ca trairea bucuriei Lui vine din cunoasterea Lui. Si cunoasterea Lui continua este bucuria de acum si a vietii vesnice. 5 5 5 Pentru ca trebuie so «e muncim/ sa ne lucram bucuria! Caci mantuirea noastra e ascetica, e plina de lupta cu noi insine... adica. e o continua rabdare. Rabdare si in durere, rabdare si in ispite, rabdare si in bucurie, rabdare si in i ~ i sdndtate... pentru ca numai atentia si rdbdarea ne scot din rele si ne fac sa trdim binele cu bundtate, cu distinctie, cu frumusete de 7 5 ~ •> constiinta. 5 5 Astfel, ii compdtimesc pe cei care nu stiu sa se bucure de viata lor, de familia lor, de vocatia lor, de slujba lor, de lumea lor. Pe cei care nu gdsesc motive de bucurie, de inteleptire, de reflectie la fiecare pas al vietii lor. Ii compatimesc. . .pentru ca stiu cat de greu e sa nu te bucuri continuu. Dar si cat de frumos e sa te bucuri curat, duhovniceste chiar si cand esti trist, chiar si cand 5 1 1 J 1 esti bolnav, chiar si cand esti falit, chiar si cand esti cdzut. . . Da, pentru ca viata duhovniceasca e plina de paradoxuri frumoase ! Ea imbind durerea cu bucuria, tristetea cu ~ 5 exaltarea, ravna cu oboseala, cumintenia cu indrazneala sfanta in fata lui Dumnezeu. 75 Si de aceea, pentru ea, pentru viata cu Dumnezeu, trebuie sa ne nevoim/ sa ne muncim zilnic, acasa sau la serviciu, in Biserica sau la biblioteca, la piata sau pe camp, in mijlocul celorlalte preocupari zilnice, pentru ca ea este implinirea si fundamentul celorlalte „stapaniri" vremelnice ale noastre. Caci daca nu ne simtim plini de slava Lui si daca El, Dumnezeul nostra treimic, nu este bucuria noastra tainica, framusetea noastra, demnitatea si nadejdea noastra... nicio lege si niciun salariu si nicio tara a lumii nu ni le va introduce in viata noastra. Amin! 76 Predica la Duminica a 7-a dupa Rusalii [2012] Iubitii mei 35 Evanghelia acestei duminici [Mt. 9, 27-35] e a 4-a din luna aceasta care vorbeste despre vindecare. In fiecare duminica din luna iulie 2012 s-a vorbit despre vindecarea cuiva: a slujitorului centurionului (1 iulie), a celor doi demonizati din Gadarinos (8 iulie), a paraliticului (15 iulie)... Pentru ca vindecarea e semnul profund al indreptdrii omului prin credinta si fapte bune. Pentru ca mdntuirea e vindecarea noastra de pacat, de rautatea pacatului...o vindecare de care ne bucurdm cu toata fiinta noastra. De aceea, in aceasta duminica, cand Evanghelia zilei ne vorbeste despre vindecarea a doi orbi si a unui demonizat mut... vom vorbi despre vindecarea de vicii. Predica scrisa in data de 17 iulie 2012. 77 Folosesc cuvantul Wcm... pentru ca sa fm inteles de cat mai multi...desi in traditia ortodoxa noi folosim corelativul patima. Insa patima, inteleasa ca obisnuinta cu pdcatul, e tot una cu viciul. Si intrebarea fundamental^ e: de ce nu putem scdpa imediat, atunci cand ne-o dorim, de viciul bauturii, al curviei, al dracuitului, al blestematului, al fumatului, al lenii, al plictiselii etc.? Pentru ca nu mai avem vointa sa luptam cu obisnuinta rea din noi. . . y y Pentru ca orice viciu/ patima e ca un virus care ne distruge sistemul imunitar. . . Si cand vrem sa luptam cu un viciu/ cu o patima... intelegem diferenta dintre a gdndi ca poti si a putea efectiv. Multi cred ca pot sa fie curajosi...fara sa stie dacd sunt curajosi. Multi se cred neinldntuiti de pdcate . . .pana nu ii verifici la ganduri, la sentimente, la imaginile care ii strabat. Insa gandurile care ne strabat .. .devin adesea fapte. Si faptele si cuvintele noastre vorbesc despre starea noastrd interioard, despre perspectiva noastra de a vedea lucrurile. Si in jurul viciilor pe care le avem. . .perspectiva efoarte ingusta. Tindem sa ne protejdm viciile. Tindem sa le cocolosim. Sa le tinem la y 5 cold. . . Caci daca iti place sa te imbeti... nu iti place sa fii si tras la rost pentru asta...sau las at fdrd bduturd. Iar dsLcafemeia e spasmul tdu, dorinta de a o domina, de a o poseda... fara de care te simti slab, neimplinit...lupta cu propria ta pldcere . . .e o lupta cu placerea care ti-a scindat interior vointa. y Cel mai adesea auzim sau spunem: „Nu pot sa ma las. Incerc, dar nu pot! Nu pot sa stau fdrd pldcere sau fara faptul de a produce durere in altul". 78 Iar daca mancarurile diverse, si mirosurile ™ 5 diverse si delectarile vizuale diverse, toate aduse de prosperitatea financiara, sporesc placerea, o rafineazd in mod pervers . . . imaginative pline de razbunare, planuirea a cum sa furi, a cum sa omori, a cum sa faci rau cresc in tine sadismul, rautatea, perversitatea ranchiunei. Si daca ti se pare ca gandurile si faptele mici de rautate. . .nu sunt atdt de periculoase. . .in timp vei observa ca orice minimalizare a raului inseamna o lasare a lui sa se extinda. Si raul se extinde pana cand te face cu totul rob al lui... Te face sa fii las, infierbantat dupa placere, orgolios, avid dupa bani si faima, pervers, nerusinat, ambitios. O ambitie care distruge totul in jur... in timp ce pe tine te transforma intr-o ruind. De ce nu mai putem sa luptdm cu usurinta cu raul?. . .Pentru ca 1-am lasat sa ne invadeze. Insa pdcatul nu e mai puternic decat virtutea ! Trebuie sa intelegem acest lucru foarte bine... si sa-1 observam, peste tot, in vietile Sfmtilor si ale oamenilor Bisericii care lupta cu pacatul. Caci atunci cand omul se incredinteazd lui Dumnezeu si lupta impotriva pacatului cu Tainele si cu stiinta duhovniceasca a Bisericii el 5 5 5 se dezvrajeste de rau, se dezlipeste de rau, se dezleaga de relc.si isi capdtd libertatea de a simti, de a trai, de a gandi in afara pacatului, a viciului deformant de perspective. Omul care gandea ca nu poate trai fara bautura, fara femeie, fara tigari, fara muzica...ajunge sa inteleaga ca acest lucru e posibil... atunci cand se pocdieste. Cand se curdteste depatimi. Omul care credea ca nu se poate dispensa de traiul bun, ca nu poate trai^ara /wx...cand e pus sa supravietuiasca . . .intelege ca se poate si acest lucru. 79 Despatimirea/ vindecarea de vicii este un enorm eroism, cu alte cuvinte, un eroism teologico- sacramental, pentru ca vindecarea se face prin intelegerea raului pe care ni-1 facem si prin umplerea noastrd de har si de pocdintd. Noi, ortodocsii, luptam liturgico-mistic impotriva viciilor/ patimilor...si nu doar gandirist/ mental! Noi analizam patimile, le vedem radacinile si efectelc.dar, in acelasi timp, ne spovedim si ne impartasim cu Hristos Dumnezeu, ne umplem de har in rugaciune si in post, in rabdarea ispitelor si in ridicarea continua din pacate. O simpla analiza a lor, psihologica sau psihanalitica sau filosofica, nu rezolvd problema defond. Pentru ca problema de fond e aceasta: gandurile vicioase au devenit habitudini/ obisnuinte/ moduri de comportament. Si daca viciile noastre sunt gdnduri transformate in fapte continue, in obisnuinte, vindecarea de vicii atunci e a intregului om... si nu doar a mintii noastre. De aceea e nevoie de o lupta pe toate planurile cu viciul. Si la nivelul intelegerii si al simtirii si al , 5 O 5 5 5 vointei si al fiziologicului viciul trebuie urmdrit de noi si constrdns sa adoarma, cu harul lui Dumnezeu, prin aceea ca in locul pldcerii pdcdtoase trebuie cautata pldcerea duhovniceascd a faptei bune, a intelegerii duhovnicesti, a contemplatiei. Si in locul iutimii rele, a rautatii si a 5 y 7 5 1 razbunarii, trebuie sa dorim rdvna cea bund pentru credintd si in locul actiunilor rele.. .actiunile care ne innobileazd. 5 Caci viata ortodoxa, viata pocaintei si a faptelor frumoase, inalte, duhovnicesti, nu produce o mutilare a firii umane ci o transfigurare a ei. O curdtire a ei...care ne umple de frumusete sfdntd. 80 In locul destrabalarii...cwra/z'a, in locul comportamentului x\m\...cuviinta...m locul unei vieti necredincioase...vz'tf ta plind de evlavie. Si cand omul se intoarce spre Dumnezeu... si II vede pe El ca pe orizontul vietii salc.ca pe tdrdmul spre care vrea sd meargd vesnic . . .miscdrile spre rdu, adica viciile . . .devin miscdri spre bine... in scurt timp... Pentru ca viciul e o centrare rea pe obiecte si persoane. . .pe care le vedem in mod utilitarist. Dar cand iesim din cercul utilitarismului 5 grosier, a faptelor numai si numai pentru bani, intelegem ca exista libertate dincolo de bani, dincolo de mojicie, dincolo de hainele de lux si de masinile de sute de mii de euro. 5 Ca firescul vietii presupune implinirea prin ceea ce vrei si fact... si ca viata nu e o 5 cw/ si vapaia vazute de el sunt harul dumnezeiesc. Inmulteste faina si uleiul [I Regi 17, 16] si inviaza pe fiul vaduvei [I Regi 17, 22] din Sarepta Sidoniosului/ Sidonului [v. 9]. ..si, la fel ca Domnul cu fiul vaduvei din Nain, „e8coKev ai)i6v if) |ir|TpL aiiioO" [edochen afton ti mitri aftu]/ ,,1-a dat pe el mamei lui" [I Reg. 17, 23]. Rasplateste binele cu bine. Sfantul Hie o lasa bogata pe femeia vaduva, pe cea careia Domnul ii poruncise sa il hraneasca pe Hie [I Reg. 17, 9]. La rugaciunea sa, „s-a pogorat foe de la Domnul, din cer" [eiTeoev iTup -napa Kuptou 4k toO oupavoO/ epesen pir para Chiriu ec tu uranu] [I Reg. 18, 38] si Domnul I Se arata in vedenie, dupa 40 de zile si 40 de nopti de calatorie si de postire [I Reg. 19,8-12]. De la Horrat/ Cherit la „6poug Xcopr|p/ orus Horiv" [I Reg. 19, 8, cf. LXX]/ Horeb 37 . 37 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mount_Horeb. 85 Si asa cum am aratat in Teologia vederii lui Dumnezeu , p. 24-25, extazul lui Hie din Horeb de la I Regi 19, 11-12, e „o confesiune post-extatica" si nu o derulare in act. Domnul S-a manifestat in multe feluri, in mod extatic, in vedenia lui Ilic.dar cea mai suportabild si pldcutd prezenta a Sa, pentru Hie si pentru toti oamenii Bisericii, e atunci cand slava lui Dumnezeu e traita ca „adiere lina" [I Reg. 19, 12]. Insa viata sa cu totul dumnezeiasca uimeste prin finalul ei non-tanatic. Care nu se termina prin mo arte . . . Pentru ca, spune II Reg. 2, 11, cf. LXX: „Km [dot/ che idu [si, iata!,] ap|j,a -nupog/ arma piros [car de foe] Km Xttttol -uupog/ che ippi piros [si cai de foe] Km dieoxeiXav kvk \ikaov d|i4)OT6pcov/ che diestilan ana meson amfoteron [si despartindu-i prin mijloc pe amandoi (se refera la Iliu si Elisee)] Kal dveXriii^eri HAiou/ che anelimfti Iliu [si 1-a luat/ 1-a ridicat pe Hie] kv o\)ooeio\iQ cog/ en sissismo os [ca in vartej de vant] dc, xbv oupavov/ is ton uranon [intru cer]". Si la fel ca in cazul altor vedenii. ..carul si caii erau ca de foe. . .dupa cum vdrtejul era ca un vartej de vant. Insa cum sa te duca un car cu cai defoc si un vartej de vant. . .in cer? Pentru ca Biserica nu propovaduieste existenta „navelor extraterestre"...care te iau si te due undeva, in cosmos... dupa cum spune ideologia ufologica . Insa aici e vorba de o vedenie... in care s-a vazut ridicarea preaminunatd a Sfantului Hie intru slava lui Dumnezeu, fara ca el sa moard in acest act dumnezeiesc de ridicare de la pamant la cer. 38 Cartea poate fi downloadata de aici: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/ll/18/teologia-vederii-lui- dumnezeu/. 39 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ufologie. 86 Lucru care se petrecuse si cu Sfantul Enoh, mai inainte dar care s-a petrecut si cu alti Sfinti ai Bisericii, care inainte sau dupa moartea lor, murind si inviind din morti, au fost ridicati si cu trupul de la pamant la cer, in Imparatia lui Dumnezeu. Dar cand vorbim despre ridicarea cu trupul la cer a Sfmtilor de catre Domnul... vorbim de indumnezeirea oamenilor. Pentru ca numai Sfintii Lui preaiubiti si dupa cum El singur doreste aceasta...se bucura de atdta intimitate cu Dumnezeu. Si ne gandim, inainte de toate, la Maica lui Dumnezeu, al carei trup Domnul l-a indltat la cer. . .dupa ce a murit si a inviat. Si, dupa cum observati, in mod minunat, avem la sfarsitul lui iulie luarea lui Hie la cer... pentru ca pe 15 august sa praznuim adormirea Maicii Domnului, pe care Sfantul Apostol Toma a vazut-o cum Domnul o indlta la cer, a 3-a zi dupa adormirea ei. Si iata!, aici, in a doua Icoana a vietii Sfantului Hie, vedenia ridicdrii Lui la cer. 87 Faptul ca descrierea scripturala e una extatica. Din care deducem ca noi nu trebuie sa tindem spre o asceza lipsita de simtiri si de vederi dumnezeiesti . . .ci, dimpotriva, adevdrata asceza este simtitoare si vdzdtoare de Dumnezeu. Pentru ca drumul nostru e spre cer, adica spre viata induhovnicita, plina de har, de vederi si de intelegeri dumnezeiesti, plina de iubire si de frumusete duhovniceasca. 5 Dar 20 iulie are de-a face si cu 6 august. Pentru ca Moise si Hie vorbesc cu Domnul intru slava Sa pe muntele Taborului. Iar Acatistul sdu il declara Jnaintemergdtor al celei de a doua veniri a lui Hristos", pentru ca in Viata sa se marturiseste credinta Bisericii, cum ca Sfantul Mare Proroc Hie „iar se va vedea de oamenii cei muritori trupeste, inaintea venirii a doua pe pdmdnt a Domnului si eel ce mai inainte a sedpat de sabia Izabelei, va pdtimi in acel timp de sabia lui Antihrist, impreuna cu Enoh si cu loan" . In Traditia ortodoxa, Sfantul Proroc Hie este Sfantul care ne binecuvinteazd cu ploaie dupa zile de arsita si seceta. Si pe el il rugam, ca pe unul „cu indrdzneald mare fata de Dumnezeu si ndddjduind in iubirea ta fata de neamul omenesc''' [din Rugdciunea la vreme de seceta a Acatistului sau]. Pentru ca Sfantul Hie ne insufla atat bldndete isihastd cat si rdvna pentru dreapta credinta. Pentru ca rdvna pentru bine trebuie temperatd de cunoasterea teologicd si de rugdciunea curatd. Altfel ne transformam in ploaie care distruge, in ploaie cupiatrd pentru altii. . .si nu in ploaie Una, linistita dar inviordtoare pentru cei 40 Idem: http://paginiortodoxe.tripod.com/vsiul/07-20-sf_ilie.html. 88 care cauta luminarea prin credintd si indreptarea vietii. Dumnezeu sa ne dea tuturor sd ne bucurdm intru Sfmtii Lui, cunoscandu-i tot mai mult. . .si mai frumos. Adica cu repercusiuni bune, intelepte in viata noastra. Iar Sfantul Hie Tesviteanul, Parintele nostra eel plin de har si de bucurie dumnezeiasca, sa ne dea si noua sd ardem de dorul lui Dumnezeu si sa ne sfintim prin fapte de frumusete crestineascd, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! 89 Predica la Duminica a 8-a dupa Rusalii [2012] Iubitii mei 41 atmosfera Evangheliei de astazi [Mt. 14, 14-22] poate fi inteleasa foarte bine prin prisma participant la Referendumul de azi, 29 iulie 20 12 42 . Pentru ca Domnul inmulteste 5 paini si doi pesti [v. 17]... prin care satura „ca la cinci mii de barbati [av5pe<; cood irevTaiaajciA.LOL/ andres osi pentachishilii] fara [^wpk horis] femei si copii [yuvoaKQv Kal iTaL5i.(j0v/ ghinecon che pedion]" [v. 21, cf. GNT]. Adica un numar de circa 15.000 de suflete, daca gandim la faptul ca fiecare barbat avea o sotie si macar un copil. Numai ca, majoritatea familiilor evreiesti, aveau mai mult de un copil. . . Predica scrisa in ziua de 26 iulie 2012. 42 Referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. 90 O multime de oameni stransa pentru a-L asculta pe Domnul si pentru a se vindeca de boli [Mt. 14, 13-14]. O multime care L-a urmat pe jos [ireCfj/ pezi, Mt. 14, 13, cf. GNT] si care nu s-a gdndit, in primul rand, la perspectiva ingustd a utilitdtii [mediate. Adica au procedat ca romanii care nu isi dau votul pentru o sacosa cu zahar, faina si ulei sau pentru alte promisiuni bdnoase... ci care vin sa voteze pentru o perspectiva mult mai largd si solidard, adica pentru Romania. Caci daca votezi ingust, numai pentru binele tdu egoist. . .nu putem trdi bine. Pentru ca o tara are nevoie de coeziune interna, de deziderate comune, de identitate nationald, religioasa, economica, culturala. Nu putem trai in indiferentd fata de ceilalti. . .pentru ca astfel societatea se transforma Injungld, in teatru al violentei si al criminalitatii alarmante, in priveliste dezolanta a promiscuitatii si a uratului, a dizgratiosului. Ci toti membrii unei tari trebuie sa ia atitudine fata de prezentul ei... pentru a-i indica viitorul. Asadar, daca ne dorim o Romdnie prospera, demna, libera de sechelele trecutului, care sa se impuna prin ceea ce este si face, trebuie sa o clddim la unison, dincolo de perspectiva noastra politica sau religioasa. Pentru ca trebuie sa vedem in mod constructiv aportul nostra la natia noastra si la contextul existential al secolului in care traim. Minunea inmultirii painilor si a pestilor de catre Domnul este o paradigmd a comuniunii. Era prefigurarea inmultirii necontenite si nesangeroase a Jertfei una, de pe Cruce, la fiecare Sfanta Liturghic.dar este si prefigurarea Imparatiei lui Dumnezeu, unde toti ne vom hrani din vederea Celui Preadorit, a Dumnezeului nostra treimic. 91 Acum, pentru ca suntem intr-o viata trupeasca, in care avem nevoie si de hrana si de odihna si de protejarea sanatatii, avem nevoie de hrana pentru suflet cum avem nevoie de hrana pentru trup. Si Sfanta Euharistie, aidoma Domnului nostru, Dumnezeu si om in acelasi timp, e deopotriva vdzutd si nevdzutd, dumnezeiascd si omeneascd, pentru ca prin impartasirea cu Hristos euharistie ne umplem de slava dumnezeirii Sale celei prea frumoase. Painea si Vinul proscomidite/ slujite la Sfanta Liturghie se trans figureazd in Trupul si Sangele Domnului cu adevarat. . . Numai ca Domnul ne ingaduie sd vedem, pe mai departe, Paine si Vin, datorita neputintei noastrc.desi acolo este El, Mielul lui Dumnezeu, Cel rastignit si inviat pentru viata lumii. Iar cei care au mancat aceasta pdine prea minunatd si acest pesteprea binecuvdntat „in loc pustiu" [eiq epr||j,ov tottov/ is erimon topon, Mt. 14, 13, cf. GNT] s-au simtit bine, adica plini de har. Pentru ca binele adevarat e binele care se pogoara de la Dumnezeu. Si ceea ce se pogoara de la Dumnezeu e harul Sdu, eel simtit si vazut de noi in multe feluri, si care ne da sd gustdm pacea, bucuria, curatia, impacarea, seninatatea, umilinta lui Dumnezeu, adica stdrile sufletesti profunde si clare, depline, care il impacd pe om in relatia cu El. O multime de oameni de asemenea 5 anvergura. . .si totusi Domnul nu a avut nevoie de statie de amplifware. N-a vorbit la megafon . . . Pentru ca poporul a venit ca sd asculte si sd vadd faptele Lui. Multimea a venit fldmdndd de El...tocmai de aceea a uitat sa isi ia de mdncare. 92 Si uiti sa te gdndesti la tine .. .numai cand vezi un bine superior, unul care depdseste, transcende propria ta existenta. Iar noi, la Revolutia Romdnd din decembrie 1989, am vazut oameni pe strazi care priveau spre o realitate mult mai importantd decat propria lor conditie singular a: libertatea si demnitatea Romaniei. Adica a tarii unde, cu totii, vrem sa traim si sa invatam si sa muncim...si sa murim 9 3 5 5 impacati. Pentru ca aici avem trecutul nostru, stramosii nostri, identitatea noastra...chiar daca optam pentru a pleca in alta tara, in alt spatiu existential. 5 Daca e sa plecdm.. .luam Romania cu noi, in inima noastra. . . Dar ea, cea reala, e aici, e numai aici... si daca vrem sa o protejdm trebuie sa fim solidari. Sa ne unim voturile, fortele, vocatiile pentru a ne defini viitorul. Da, aici, in loc pustiu, Domnul ne invata unde si cum se fundeaza Biserica Lui. 5 Pentru ca Biserica Lui s-a fundat pe locul pustiit de idolatrie, de tot felul de filosofii materialiste si idealiste, pe locul unde altadata oamenii ridicau osanale demonilor. Biserica Lui s-a fundat pe ruinele unei religii mozaice literaliste si ale unei diversitati deconcertante de religii pagane. Adica s-a fundat pe un pustiu de viata duhovniceasca. Numai ca acest pustiu al lumii s-a umplut de slava Lui, de viata Lui, de frumusetea Lui, acolo unde oamenii au crezut si s-au botezat si 5 5 au trait intra slava Prea Sfintei Treimi. Adica adevaral dumnezeiesc, revelat de Treime, e fundamentul Bisericii...si in aceasta Biserica a Treimii se inmulteste continuu hrana duhovniceasca a Euharistiei si a cuvintelor pline de viata dumnezeiasca. 93 Si ca sa fim vii trebuie sa traim prin cuvintele Lui... si impdrtdsindu-ne cu El, cu Viata lumii. Pentru ca sa ramanem o natiune si sa nu ne transformam continuu in masd de manevrd pentru grupuri de interese financiare trebuie sa iesim la Referendum peste 10 milioane de oameni, pentru ca Romania sd-si vadd de viitorul •43 ei . Fiindca exista momente istorice, ca eel de acum, ca si eel din 1989, in care nupoti absenta. Si nu poti absenta pentru ca acele momente ne vizeazd pe toti... si nu o factiune politicd anume. La fel, nu putem absenta, prin credinta si viata noastra, din Biserica Ortodoxa, din Biserica lui Dumnezeu. Pentru ca credinta ortodoxa, singura mdntuitoare, e viata si lumina lumii. Si viata si lumina nu pot sd-si ia concediu pentru ca ele reprezinta normalitatea noastra. Toti cei care ne strdngem in jurul aceluiasi Potir asteptam o singura Impdrdtiei: pe cea a Treimii. Pentru ca un singur cosmos a creat Dumnezeu, cu o diversitate plind de grandoare si de intelepciune, si in el ne-a strans ca pe o singura turmd a unui singur Pastor. Si fara El noi nu putem fi vii duhovnicestel De aceea indemnam continuu, pe toti membrii Bisericii, la spovedire continud a pdcatelor si la impdrtdsirea continud cu Domnul, pentru ca El si numai El e viata si sdndtatea noastra duhovniceasca. Dumnezeu sa ne dea intelepciunea de a fi impreund in Biserica si impreund in Romania! Pentru ca numai unitatea inseamna putere si puterea reald e plind de demnitate si de one stitate. Amin! 43 Si au iesit la vot aproape 7 milioane si jumatate de alegatori. 94 Predica la pomenirea Sfantului Mare Mucenic Pantelimon [27 iulie 2012] i ■ • • -44 Iubitii mei , Sfantul Pantelimon, Parintele nostru astazi pomenit, este exemplul viu al faptului ca orice meserie si vocatie a acestei lumi poate iifolosita bine, duhovniceste, daca o faci intru harul lui Dumnezeu, traind ortodox. Pentru ca el a invatat medicina de la un pagan dar a devenit Facator de minuni si Doctor fdrd de arginti, cu harul lui Dumnezeu, atunci cand s-a rugat, plin de iubire, pentru un copil muscat de vipera. Predica scrisa in data de 26 iulie 2012. 95 Iar rugaciunea lui 45 [„Doamne Iisuse Hristoase, macar ca nu sunt vrednic a Te chema, insa de voiesti ca sa fiu robul Tau, arata-Ti puterea Ta si fa ca, intru numele Tau, pruncul acesta sa invie, iar vipera sa moara!"] l-a inviat din morti pe copil iar vipera a murit. . . Pe atunci era catehumen, inca nebotezat... caci Sfantul Ermolae il initia in viata si teologia ortodoxa. Si dupa aceasta minune, cu bucurie mare, a primit Sfantul Botez de la Parintele sau, de la Sfantul Ermolae si s-a impartasit prima data cu Domnul. Caci credinta are nevoie de imbisericire, de intdrirea ei prin viata sacramentald a Bisericii. El, eel ramas de mic orfan de mama, de la care a primit primele date ale credintei...ajunge crestin prin luminarea si botezarea lui de un Sfant Preot al lui Dumnezeu. Pe de o parte, vedem de aici, cat de important e sa te nasti intr-o familie crestina, de ortodocsi, pentru ca scapam de multe si mari pacatc.dar si cat de importanta este, in viata noastra, meseria fdcuta cu constiintd ortodoxa. Caci una e sa fii medic crestin, cu mentalitate de crestin, cu iubire fata de eel care suferd si cu intelegere fata de familia lui... si alta e sa ochesti doar pachetul de bani... si pe cei care n-au bani sa ii lasi sa moara precum cainii prinsi in lat... Una e sa fii primar cu bun simt si respect fata de alegatori si altceva e sa nu ai niciofata de om in relatia cu ei. Se vede profesorul bun. Se vede avocatul bun. Se vede scriitorul bun. Se vede comerciantul care nu ne trage pe sfoard prin pretul si calitatea produselor. Se vad, dupa ceea cefac, cei care muncesc pentru noi, ne reprezinta si ne educa. 45 A se vedea: http://www.vietile-sfintilor.ro/vieti/iulie/07-27- sf_mucenic_pantelimon.html. 96 De aceea, una e sa fii profesor ortodox, avocat ortodox, medic ortodox, politist ortodox, brutar ortodox. . .avand grijd si respect fata de cei pentru care muncesti .. .si alta e „sa nu ai niciun Dumnezeu". Sa fuga toti de tine... pentru ca esti rau, corupt, ambitios, revansard... Orice munca si vocatie sepot induhovnici. Pot fi facute cu mentalitate crestind . . .in asa fel incat sa dezarmezi pe cei care vor sa judece pe oameni in bloc... si nu pe fiecare in parte, dupa ceea cefac si zic. Sfantul Pantelimon devine ortodox intr-o lume pagana...in vremuri de persecutare a Bisericii. Cand afi ortodox era un rise asumat. Era o alegere pe care o pldteai cu moartea. Si Sfantul Pantelimon, care inca se numea Pandoleon/ Pantoleon (numele primit la nastere), a stat 7 zile cu Sfantul Ermolae dupa Botez, cu botezatorul sau si a primit de la el invdtatura dreptei-credinte. In asa fel incat s-a umplut de multa cunoastere si de mult har, si si-a convins tatal sa 5 5 7 5 5 isi distrugd idolii pe care ii cinstea. Caci Ortodoxia, ieri si azi, nu face altceva decat sa destructureze minciuna din oameni si din societate, sa o arate ca nefiind intemeiatd in adevarul dumnezeiesc... pentru ca in locul rdtdcirii oamenii sa primeasca luminarea harului si slava vietii vesnice. O schimbare a vietii nu prin ideologizare . . .ci prin umplerea de viata lui Dumnezeu. Caci ideologia religioasa, politica, economica te unidimensioneazd. Te face sa nu vezi totul. . .ci doar partialul. Dar harul lui Dumnezeu te face sa te vezi si sa ii vezi pe toti si intreaga \\xme,prin ochii lui Dumnezeu, prin voia Lui, care e plina de viata curata si de sfmtenie. 97 Sfantul Pantelimon il vindeca pe un orb prin rugaciune si prin puterea lui Hristos. Si cand tatal Sfantului, Evstorgios, senator roman...vede aceasta minune facuta de fml sau. . .primeste Botezul cu bucurie. Cu bucuria incredintdrii de puterea si de lucrarea lui Dumnezeu prin robii Sai. Caci Dumnezeu lucreazd prin oamenii Bisericii Sale la luminarea si mantuirea lumii si nu facem minunile de unii singuril Credinta cheamd la comuniunea Bisericii. Reala convertire e reala incredintare de viata lui Dumnezeu revdrsatd in Biserica Sa, in Biserica Ortodoxa. De aceea nu exista convertire la erezie.. .ci doar convertire la adevdrl Pentru ca te intorci, cu harul lui Dumnezeu, de la un mod de a trdi si de a gdndi mincinos, sofistic, non-organic, la un mod de a fi si de a gandi plin de organicitate, de teologie, de frumusete duhovniceasca. Pentru ca dreapta credinta si Traditia si viata Bisericii sunt adevaruri inlantuite organic... si nu „ adevaruri" care se bat cap in cap. Cum sa se bata cap in cap credinta si viata, cand credinta in Dumnezeu este poarta spre adevdrata viata a oamenilor? Si cum sa fie incongruente credinta cu stiinta, cand credinta e luminarea mintii spre o cunoastere duhovniceasca si stiintifwd de mare profunzime? Poti sa cunosti frumos fara sensibilitate, fara constiinta, fara curatie, fara onestitate? Si care e folosul dintr-o stiinta care neagd, care inspdimdntd, care il insingureazd pe om...cand omul are nevoie de o cunoastere care sa il faca sa se simtd implinit in pielea lui? 98 Cand s-a facut crestin, tatal Sfantului Pantelimon si-a distrus idolii din casa si i-a 1 1 ingropat adanc in pamant. . . I-adatuitarii... Iar Sfantul, dupa moartea tatalui sau, si-a impdrtit averile la saraci si ii vindeca pe oameni cu puterea lui Hristos. Din care cauza a fost prins si judecat pentru credinta lui si pentru faptele lui bune. Nu pentru ca era infractor... ci pentru ca era prea milostiv. Si milostivirea lui si credinta lui inalta, i is? preafrumoasa destructura paganismul pe unde mergea. Facea ca paganatatea sd piard... in fata frumusetii duhovnicesti a vietuirii crestine. De aceea viata ortodoxa nu inseamna doar militantism vocal, nu inseamna afirmari doar din gurd ale dreptei credintc.ci imbrdcarea cu totul in modul de a fi, de a trai si de a muri al unui ortodox. Trebuie sa fii in stare intotdeauna sd trdiesti si sd mori pentru ca esti robul lui Hristos. Si de aici diferenta intre disimulare si ir> i viatd autentic duhovniceascd. Pentru ca eel al lui Hristos se manifesto prin toate ca ortodox si le accepta pe toate cu minte ortodoxa. Si i-a marturisit imparatului Maximian 46 ca el nu il cinsteste pe Asclepios 47 si pe zeii romani ci se inchind Dumnezeului Cel adevarat. Si ca drept argument a cerut un sldbdnog ca sa ii arate puterea lui Dumnezeu. Si dupa ce i-a lasat pe preotii idolatrii, ca si Sfantul Hie Tesviteanul, pomenit de curand, sa se roage mult si fdrd rost la idolii si demonii lor, s-a rugat si el, Sfantul Pantelimon: „Doamne, auzi rugdeiunea mea si strigarea mea la Tine sa vina. Sa nu intorci fa^a Ta de la robul Tdu. Ori in 46 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maximian. 47 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Asclepios. 99 ce zi ma necajesc, pleacd catre mine urechea Ta. Ori in ce zi Te voi chema, degrab ma auzi si arata celor ce nu stiu de Tine taria Ta cea atotputernica, pentru ca toate I}i sunt cu putinfa!". Astfel rugandu-se Sfantul, a luat de mana pe eel slabanog, zicandu-i: „in numele Domnului nostru Iisus Hristos, scoald-te §i fii sanatosl". §i indata sculandu-se slabanogul, s-a facut sanatos cu tot trupul §i umbla bucurandu-se; apoi, luandu-§i patul sau, 1-a dus la casa sa". O rugaciune plind de Psaltire si, in acelasi timp, o credinta in Hristos Domnul care alungd boala din om. O mutd din om... O scoate afara... 100 Pentru ca, in primul rand, la Botez au fast scosi afar a demonii din noi...si ne-a inundat slava lui Dumnezeu. Si orice reintrare a bolii in sufletul si trupul nostra e o reintrare prin pdcat, in noi, cei care suntem biserici vii si sfintite de Dumnezeu la Botez. Cei care au vazut minunea, multi dintre ei, au crezut in Hristos! Si i-a spus imparatului ca moartea crestind e intrare in viata vesnica si nu aneantizare a omului. Semn ca paganii romani erau niste materialisti grosieri...caxQ ii vedeau pe oameni ca pe niste vietuitoare oarecare, fara viata reald in Imparatia lui Dumnezeu. Si minunea e socotita vrajd de catre pagani! De aceea l-au aruncat pe Sfantul Pantelimon intr-o caldare mare cu plumb topit in ea. Adica sd moard, sa il stergem dintre cei vii. . .pentru ca nu credeau in viata vesnica. Si Domnul Hristos a intrat impreuna cu el in caldarea cu plumb... cu greul plumb... Si plumbul s-a rdcit... si el a scapat in mod minunat. Dumnezeieste... Apoi l-au aruncat in mare, cu o piatra de gat... si piatra s-a facut usoara, ca un fulg... si plutea pe deasupra apei. . . Insa lor, paganilor ignoranti, ingusti la mintc.care o tineau intr-una ca „face vraji", le- a spus ca aceste minuni sunt faptele lui Hristos cu el, adica ale Ziditorului si Stapanului intregii creatii. A fost aruncat la fiarele salbatice spre mdncare dar Domnul le-a inchis gurile...precum leilor din groapa unde era aruncat Sfantul Profet Daniel. Fiarele ii lingeau picioarele iar Sfantul le mangaia pe crestetul capului. 101 Si cei care au crezut in Hristos vazand aceasta imensd minune. . .au fost ucisi cu sabia de 5 armata din porunca imparatului. Au omorat si pe cei care au crezut in Hristos si animalele imbldnzite prin har. Nu umanism, nu grijd fata de supusi, nu libertate de constiintd . . . ci anihilare fizicd din motive religioase ! Cei martirizati au fost ingropati dar animalele ucise „zacand multe zile, n-au fost atinse nici de caini, nici de pasari, iar trupurile lor nu s-au impufit". S-au umplut si ele de har. . . Pentru ca numai harul lui Dumnezeu transfigureazd trupul nostra in Sfinte Moaste. . .si nu il lasa sa fie un cadavru ce se impute. Dar daca tot ce e in noi se impute si acum si dupd moarte... ce priveliste suntem noi, cei care ne lafdim in pacatele noastre? Pentru ca omul e chemat la nestricdciune, la neputrezire neputuroasd . . . Omul e chemat la frumusete, la framusete ontologicd. El trebuie sa fie lemn bine mirositor si nu imputiciune. A fost pus pe o roatd plind de cutite pentru ca sa fie sfdrdmat de ea. . .Insa roata s-a spart, in mod dumnezeieste, si i-a ranit pe cei care il chinuiau. . .dar pe el nu 1-a atins. Datorita lui au fost martirizati si Sfintii 5 5 5 Ermolae, Ermip si Ermocrat. Si celor trei li s-a ardtat Domnul, cand au inceput sa se roage si pamantul s-a cutremurat. Ei, vazatori de Dumnezeu... pe cand cei din jural lor, care ii munceau . . .erau niste orbi insolenti. I-au martirizat cu sabia. . . Mai apoi, tot prin sabie a fost martirizat si Sfantul Pantelimon, care si-a primit numele, in mod extatic, de la Domnul. 102 I-au taiat capul...si a curs lapte din ranile lui...si rmsdngel Si maslinul, de care a fost legat, in mod minunat, a dat roade deodata. Si imparatul a aruncat in foe si trupul Sfantului si maslinul minunat... dar trupul lui nu a ars. A fost ingropat in mosia lui Adamantie Scolasticul iar Lavrentie, Vasoi si Provian, casnici ai Sfantului i-au scris Viata si Pdtimirile sale. ...Viata si Patimiri care puteau sa ramana cu totul necuno scute .. . daca acesti trei oameni, luminati de Dumnezeu, nu s-ar fi gandit la posteritatea Sfantului si la folosul duhovnicesc al Bisericii, din viitor. Le stim doar prenumele . . .fara alte detalii. Si apoi iarasi nu mai stim cati au fost aceia, care au adunat la un loc si au pdstrat Vietile Sfintilor, asa, cat de putine sunt datele despre ei... Ce constiintd ortodoxd si ce bundtate de ft 5 faptd pentru noi, cei din viitor! Pentru ca aceste date aghiologice, datele despre Sfinti, ne arata cum a trait Biserica in diverse secole, ce probleme a avut si ce eroi ai credintei a avut. 103 Pentru ca acestia sunt ortodocsii deplini, frumosi, inalti, adica Sfintii lui Dumnezeu...pe langa care noi suntem epigoni... mici din cale afar a. Insa stam in aceeasi Biserica...in care a stat si Sfantul Pantelimon. . .si ne rugam lui ca sd ne ajute in drumul vietii noastre. Ne rugam lui ca unui Parinte al nostru intru totul milostiv, ca sa ne vindece de necredinta, de prostie, de rautate, de inchipuirile de sine... Pentru ca numai astfel invatam de la el si de la toti Sfintii milostivirea lui Dumnezeu care vindecd neputintele noastre sufletesti si trupesti. Amin! 104 Predica despre post si transpiratie [31iulie2012] Iubitii mei 48 dupa ploaia atdt de doritd si dQ...rugatd de asta seara...acum, inainte de a intra in Postul Adormirii Maicii Domnului, a vorbi despre post insemna. . .a transpira. Pentru ca postul e o transpiratie dureroasd, e o concentrare teologicd, e o renuntare la pofte si la gdnduri „ inalte " despre noi insine, e slujire liturgicd, e comuniune, e infrumusetare. Si infrumusetarea trece prin transpiratie. . .si nu prin relaxarel Pentru ca de aceea avem parte de post in calendarul Bisericii si nu...de ducere la mare in luna august. Predica scrisa in data de 3 1 iulie 2012. 105 Calendarul Bisericii e nedemocratic . E draconic, adica aspru. Nemilos cu trdntorii. . . Nu are nicio zi pentru... re/ ■> E cea care sta la baza tuturor virtutilor Sfintilor, a minunilor si a chinurilor suportate de catre ei pentru Dumnezeu. E cea prin care si intru care toti Sfintii au avut vedenii/ descoperiri/ extaze. E cea prin care am primit toata revelatia/ toata descoperirea dumnezeiasca in intreaga istorie. De aceea schimbarea Lui la infdtisarel transfigurarea Lui e atat de importantd pentru noi: pentru ca ne arata la ce staturd e chemat omul. Pentru ca omul e chemat de Domnul la afi plin de lumina dumnezeiasca. La a fi un locas preafrumos al Prea Sfintei Treimi. E chemat la induhovnicire continua, la umplere continua de slava Sa, pentru a fi, pe fiecare zi, un om al noutdtii duhovnicesti. Al vietii noi, dumnezeiesti. 5 7 5 121 De aceea moralismul fara consecinte pnevmatice sau asceza care doar ne usucd sau ne ingamfd fara sa ne si lumineze mintea, fara sa ne umple de harisme si de vederi dumnezeiesti, nu ne ajutd. Pentru ca scopul vietii ortodoxe nu e sa parent „Sfmti" la nivelul faptelor si a ascezei noastre. . .ci sdfim Sfinti la propriu. Traind comuniunea cu Dumnezeu, adica simtirea slavei Lui in slujbele si viata Bisericii, in tot ce traim si facem si vederea slavei Lui, in urma rugaciunii continue si a contemplatiei dumnezeiesti. Caci de aceea e viata ortodoxa o viata divino-umand: pentru ca prezinta, in fapt si nu doar in discurs, amprenta vietii cu Dumnezeu. De aceea, „lumina Ta cea pururea fiitoare" (tot din troparul zilei), Doamne, sa straluceasca si innoi! Lumina care este din totdeauna, necreatd adica, care izvoraste continuu din Tine. Pentru ca numai ce izvoraste din Tine ne y poate uni cu Tine. Si de aceea e divino-umand viata noastra: pentru ca noi ne umplem de viata Lui. . .si aratam in noi bogatia de har si de cunoastere pe care El ni le ddruie. Dupa cum ati putut observa din intreaga slujba de azi, simtirea si vederea lui Dumnezeu nu sunt prezentate ca fiind realitati dumnezeiesti traite numai de preoti sau de monahi sau de oameni foarte eruditi... ci de toti crestinii J y » j ortodocsi. y Ele nu sunt idealuri . . .ci modul nostru de- afi. Daca ar fi fost numai pentru unii. . .daca ar fi fost o exceptie . . .nu mai aveam un praznic de obste, adica al intregii Biserici. Dar noi, cu totii, cu mic, cu mare, praznuim astazi, pe 6 august 2012, schimbarea la fata a Domnului, transfigurarea umanitatii 122 Sale, pentru ca El e paradigma/ exemplul de urmat al vietii noastre. Si dupa cum fanii starurilor muzicale si de film isi imitd „idolatrizatii" la imbracaminte, frizura, incaltaminte, mod de a fi...noi suntem chemati sd ne Idsdm transfigurati, dinauntru spre in afara, de frumusetea slavei lui Hristos...pe care El Insusi o revarsd in persoana noastra. Pentru ca El iese in intampinarea celor care II cautd. Pentru ca El locuieste in cei care II iubesc pe El. Pentru ca El ne iubeste pe noi cu o iubire mai presus de orice intelegere si de orice recunostintd a noastra. Si eu sunt recunoscator, plin de recunostintd de fiecare data in fata Prea Sfintei Treimi. . .cand ma gandesc la 6 august. . . Pentru ca 6 august 1990 a insemnat inceputul meu constient de imbisericire. Dupa un proces interior de convertire si de luare de decizii de 8 luni, dintre luna decembrie a Revolutiei romane si luna august a anului 1990... am intrat pe 6 august in Biserica pentru prima data cu toatd fiinta mea, adica odatd pentru totdeauna. De aceea inteleg, foarte realist, absoluta necesitate interioard ca fiecare ortodox sd se reconverteascd la Ortodoxie. Adica sa nu ramana la suprafata lucrurilor...sa nu vina la Biserica doar pentru ca s-au ndscut intr-o familie de ortodocsi...ci pentru ca s-au lasat luminati de Dumnezeu...spre viata de curatie si de sfmtenie ±5 5 5 5 a Ortodoxiei. Insa pentru reconvertirea continud, pentru trecerea de la o pdrere simplistd la una profunda, grava despre viata ortodoxd . . .trebuie sa ne lasam condusi de Dumnezeu prin rugaciune, post, spovedire, impartasire continua, citiri teologice, pelerinaje si intalniri sfinte cu oameni de mare curatie si plini de teologie. 123 Trebuie sa ne lasam condusi spre traitori si teologi autentici ai Bisericii. Sa vedem cum aratd Ortodoxia in cei care o intrupeazd la modul eroic, ascetic, mistic, coplesitor. Si aceste intdlniri sfinte... si lumindri duhovnicesti, primite in addncul fiintei noastre, ne fac, pe fiecare dintre noi, sa ne gdsim... sa ne intuim calea/ drumul personal. Pentru ca fiecare avem drumul nostru spre Dumnezeu. . .si in viata aceasta. . . Si nu trebuie sa imitam drumul altora, fara sa il intelegem, ci sa mergem pe acela pe care inima noastra simte sa il urmeze. Cu toate greutdtile si bucuriile lui. Caci atunci cand stii ce iti trebuie... si spre ce esti chemat de Dumnezeu... bucuria si multumirea duhovniceasca primeazd in fata necazurilor, a ispitelor si a grijilor de tot felul. Asadar viata duhovniceasca e viata plind de lumina Lui. Lumina in care sunt si Sfintii Moise si 5 5 5 Ilic.dar si Apostolii...in care sunt, cu alte cuvinte, si Sfintii din vechime... si cei de acum... pentru ca toti ne facem pdrtasi aceleiasi Imparatii a lui Dumnezeu. Toti la un loc.si pe fiecare in parte Dumnezeu ne calauzeste si ne ajuta. Pentru ca la unirea/ unitatea credintei, la comuniunea cu toti Sfintii, se ajunge prin relatie personald de induhovnicire si, in acelasi timp, comunitard. Ajungem cu totii... dar fiecare in ritmul sdu interior. Nu grdbind lucrurilc.nu fortdnd no ta... pentru ca fiecare are fragilitdtilel neputintele sale. Si de aceea sa postim si sa ne bucurdm teologic in aceste sfinte zile de august, privind la Cei ce este „Raza Tatalui" (condacul zilei), adica la Strdlucirea Lui ipostaticd/ personald, la Domnul si Dumnezeul si Mantuitorul nostru 5 5 Iisus Hristos. 124 La Cel preaslavit impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, la Treimea cea deofiinta si nedespartita, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! 125 Predica la pomenirea Sfantului Cuvios loan de la Neamt-Hozevitul [5 august 2012] Iubitii mei ;52 Sfantul Preacuviosul Parintele nostru loan Hozevitul-Romanul, astazi pomenit, a avut cea mai scurta perioadd de canonizare dintre Sfintii canonizati pana acum de catre Biserica Ortodoxa Romana si anume de 32 de ani. A adormit intr-o zi de joi, pe 5 august 1960... si a fost canonizat pe 20 iunie 1992, la 12 ani dupa ce Sfintele sale Moaste intregi au fost Predica scrisa in data de 4 august 2012. 126 asezate, spre cinstire, in Biserica Sfantul Stefan din Manastirea unde se nevoise. Popularitatea lui postuma i-a urgentat canonizarea. Pentru ca au inceput sa curga nesfarsite grupuri de pelerini spre Hozeva, ca sa il vada pe Sfantul roman cu trupul bine mirositor \ . .si cu came transfigurata ca ceara curata, ca aluna.. . Barba, dintii, mainile, talpile, sosonii din picioare sunt intacti. Par ca noi. Tot trupul sau vesteste faptul ca el a fast si este plin de har. . .pentru ca numai eel plin de har da marturie, si prin Sfmtele sale Moaste, de curatia vietii lui. Si cand s-au descoperit Sfintele Moaste ale Fericitului Hie Marturisitorul la Bucuresti...multi dintre credinciosi, care ii 5 5 9 7 127 cunosteau Sfintele Moaste Sfantului loan, au avut senzatia ca. . . il vad pe el. . .in Fericitul Hie. . . A adormit la varsta de 47 de ani.. . Adica poti sa te sfintesti in scurt timp... si nu iti trebuie o sutd.. .in mod neaparat. Insa valoarea timpului se vede in frumusetea sfmteniei. Daca ti-ai sfintit viata, atunci ai fost frumos la suflet in viata ta. . .si acum cu mult mai mult. . . S-a nascut pe 23 iulie 1913 in Moldova, in CO satul Crainiceni , comuna Horodistea, din judetul Dorohoi. S-a nascut la tard adica. . .lucru care nu 1-a „incurcat" in viata de sfintenie. Dimpotriva: l-a ajutat foarte mult in viata sa ascetica. Singur la parinti, botezat cu numele de Hie, parintii lui numindu-se Maxim si Ecaterina. Ii moare mama la... 6 luni de la nasterea lui. Tatal sau, la fel, pe front... in toamna lui 1916, pe cand el avea2 ani... Ramane in grija bunicii Maria, dupa moartea mamei lui, care il creste, desi, si bunica, avea dor de pustie.. . Face scoala in sat, apoi la Lipcani-Hotin si la Cernauti termina liceul. Era „cel mai bun elev din scoala"... si nu „repetentul scolii". Pentru ca scoala si toata instruirea personald trebuie sa se faca serios, cu multa dorintd de cunoastere si nu. . .din plictiseald. . . Si cand rudele sale vroiau sa il faca preot.. preot de mir... acesta a avut o descoperire extaticd... in care a fost trimis de Domnul la Manastire. S-a dus la Manastirea Neamt...intr-o zi de duminica. A se vedea: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri- harta/biserica-fostul-desfiintat-crainiceni-horodistea-paltinis- 19141.html. 128 Staretul Manastirii .54 era Preasfintitul 5 Nicodim Munteanir 1 '*. . .viitorul Patriarh al Romaniei...si Sfantul loan a avut ascultare la infirmerie, apoi la biblioteca Manastirii. Intre 1934-1935 e luat in armata tot pe post de infirmier. Din 1935 e ajutor de bibliotecar si ingrijitor la bolnitd. Devine monah pe 8 aprilie 1936, in Miercurea Mare, purtand numele de loan. Sfantul loan Iacob Romauul - Hozevirul (23 inlie 1913, satul Craiuicenl-Hertxlistea din judetul Boiosani - 5 august IPSO, Pestera Sfanta Ana, Hozeva, pustiul Iudeii - Ierihon). iu stauga Lmagiuil, La tuuderea lul ill mouahism pe 8 aprilie 1936, La Maiiasrirea Xeamt O fotografie document. . . Pentru ca asa trebuie sa avem noi, de la Sfmti, multe documente de viafa, multe mdrturii. . .pe care sa le lasdm urmasilor nostri. . . 54 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicodim_Munteanu. 129 Caci de aceea unele vieti de Sfinti sunt de- o pagina: pentru ca cei care trebuiau sa scrie sau trebuiau sa pdstreze datele despre ei...s-au facut ca au altd treabd. Insa dorul lui era sa traiasca in Israel... m locurile unde a trait si Domnul. Motiv pentru care pleaca acolo in noiembrie 1936. Se inchina la locurile sfinte din Ierusalim...si isi petrece prima iarnd la Manastirea Sfantul Sava din pustiul Iordanului. Aici va ramane pentru 10 ani...cu ascultarile de paracliser si de infirmier. Iar ca paracliser facea cddelnita, facea curdtenie prin Biserica, facea prescuri, batea clopotul... La o prima impresie lucruri minore... dar foarte importante in continutul slujbei. Pentru ca fdrd prescurd la Liturghie nu poti sluji... iar facutul cadelnitei si baterea clopotului se face de catre cineva care il ajutd pe preot. . .si poate iesi si afara, in timpul slujbei. . . Si aici 1-a avut drept Duhovnic pe Ieroschimonahul Sava, care era aromdn, si care stia si romdna. Sfantul loan a invdtat limba greaca si a inceput sa traducd texte patristice. Asa cum trebuie sa facem fiecare dintre noi, daca vrem mai mult... si mai repede... si astfel nu mai trebuie sa asteptdm sa ne traduca. . .sau sa ne publice unii sau altii. . . Inveti si citesti! 5 5 5 Inveti o limba straina, legata de viata bisericeasca, si traduci! ™ 5 Iar daca traduci ai merinde pentru suflet. . .dupa cum si Sfantul loan isi strdngea. Ca cititul si tradusul de texte sfinte pentru asta sunt: pentru a ne lumina mintea si pentru a ne schimba purtarile. Caci adevdrul Sfmtilor ne elibereazd de 5 prostie, de erezii si de patimi grele. 130 Invata greaca...si incepe sa scrie carti duhovnicesti si poeme. Un Slant traducdtor si literat. Care a cunoscut faptul ca ce lasi cu constiintd...rdmdne. Ramane sp re folosul oamenilor. Si noi, cei de azi, ne bucuram de traducerile inaintasilor nostri, de scrierile lor, de cercetdrile lor teologice...pentru ca nu putem sa o ludm de la zero in orice secol. Ci trebuie sa ne inscriem in demersul lor frumos, nobil, binecuvantat, acela de a crea cu constiintd bisericeascd. Intre 1939-1940, Sfantul loan se nevoieste in pustiul Qumran si intr-o pestera aproape de Marea Moarta...impreuna cu ucenicul sau, monahul Ioanichie Piriiala. Aici, in pustiul Iordanului, dupa mdrturia ucenicului sau, Sfantul loan se ruga noaptea cu mainile inaltate spre cer. Se hraneau amandoi cu pesmeti si fructc.si au avut parte de multe ispitiri demonice. 131 Intre 1940-1941, Sfantul loan a trait intr- un lagar construit pe Muntele Maslinilor, in timpul razboiului, in boala si cu multe ispite. Cu multe ... si nu cu putinel Asta pentru ca sa ne amintim cand avem tentatia sa ne vdicdrim.. .ca ne e greu. Este eliberat din lagar si se reintoarce la Sfantul Sava pana in 1947. Si e hirotonit diacon pe 13 mai 1947. Unde? In Biserica Sfantului Mormant, cu aprobarea Patriarhului Romaniei si la recomandarea Arhimandritului Victorin Ursache 55 , pe atunci superiorul Asezdmdntului Romdnesc 56 din Ierusalim. Tot in 1947 e hirotonit preot si devine egumenul Schitului romdnesc Sfantul loan Botezdtorul din valea Iordanului pentru 5 ani de zile. Din noiembrie 1952, impreuna cu Ioanichie, intra in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, din pustia Hozeva... pentru ca din vara lui 1953 sa se retraga amandoi in pestera Chilia Sfdnta Ana. Adica au locuit acolo unde Sfanta Ana, mama Maicii Domnului, s-a rugat pentru ca sa o primeascd, de la Dumnezeu, pe Prea Curata Stapana. Si s-au nevoit aici 7 ani de zile...fara sa primeascd pe nimeni in pestera. Manca odata pe zi (pesmeti, masline, smochine si apa)...iar noaptea dormea cateva ore, pe o scandura, avand ca „perna" o piatra. Se imbolnaveste in vara lui 1960 si, dupa cum spuneam, adoarme la 47 de ani, impartasit si impacat. Sfintele sale Moaste au fost descoperite pe 8 august 1980...asa cum sunt si azi...„raspandind bund mireasmd si bucurie duhovniceascd tuturor" si nu duhoare insuportabild. 55 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Victorin_Ursache. 56 Idem: http://www.jerusalem.ro/iordan.htm. 132 Si de atunci si pana azi imparte har prin trupul sau...si/?n'« rugaciunile sale bine-placute catre Domnul, facand multime de minuni, semn ca trupul sau e asa nu din cauza „pesterii"...ci din cauza sfinteniei vietii sale. Un romdn dintre noi... si un Sfdnt dintre noi. Care se putea sfinti la fel de bine si in Romania. . .cum s-a sfintit in Israel. Insa Sfantul loan si-a urmat calea, dupa cum spuneam azi, lucru pe care trebuie sa il facem si noi. Pentru ca a trai slant nu e greu... ci implinitor. Mai greu e sa trdiesti brambura, fara sa iei aminte la constiinta ta si sa te rdnesti interior 5 5 5 * clipa de clipa prin pacatele tale nespovedite si nepldnse. Operele sale s-au editat 57 ...asa, mai neprofesionist . . .dar s-au editat... si speram sa se reediteze si mai bine. Pentru ca opera lui teologica e pentru tot omul, la fel si poezia sa, fiind scrise simplu dar cu multd atentie. y Sfantul loan, in Israel, e cartea noastrd de vizitd. Faptul ca ne-am „grabit bine" in cazul canonizarii lui. . .e un lucru bun. Mai sunt alte sute, alte mii de Sfinti care ~ 5 stau la rand. . .si ne asteapta sa ii cunoastem si sa ii cinstim cum se cuvine. Insa pentru a-i cunoaste si a-i cinsti. . .trebuie sa fim si noi altii. 5 y Mult mai deschisi, mult mai smeriti, mult mai impdciuitori, mult mai seriosi cu adevarurile dumnezeiesti si cu comuniunea y 5 eclesiald in acelasi timp. Amin! 57 Idem: http://sfioaniacobhozevitul.wordpress.com/resurse/index_tematic/. 133 Predica la pomenirea Sfintei Preacuvioasei noastre Maici Teodora de la Sihla [7 august 2012] Iubitii mei 58 Sfanta Teodora, darul lui Dumnezeu dupa numele ei, este cu adevarat o minune de om. Pentru ca a imbinat casatoria cu pustnicia si dupa o scurta perioada de viata impreuna cu sotul ei, viitor monah si el, a trait o perioada in manastire. . .apoi 60 de ani in pustia Sihlei. Pana cand hainele de pe ea s-au zdrentuit . . .asa cum o arata Icoana de Predica scrisa in ziua de 6 august 2012. 134 deasupra...dar ajungand plind de slavd dumnezeiascd . . . Si vazand-o pe ea, la sfarsitul vietii salc.o vedem pe Sfanta Maria Egipteanca cea plina de slava dumnezeiasca si de harisme. S-a nascut in satul Vanatori 59 din judetul Neamt. Moldoveancd, asemenea Sfantului loan Hozevitul-Romanul, si nascuta tot la sat. Nu-i stim numele mamei sale ci numai numele tatdlui ei: Stoian Joldea (dupa altii Stefan Joldea) si anii sihastriei sale sunt 1650-1710. Adica vorbim despre o Sfanta romanca sihastra/ isihasta/ pustnica ce a trait in secolele 17-18. Sfanta Teodora a mai avut o sora: pe Maghita sau Marghiolita, care a murit de tanara. . .inainte ca ea sa se casatoreasca. De fapt Sfanta Teodora a fost fortatd de parintii ei sd se casatoreasca... si viitorul ei sot era din orasul Ismail 60 . N-au avut copii. Insa l-a convins pe sotul ei ca ambii sa devina monahi. Si Teodora a devenit monahie la Schitul Varzaresti din Vrancea 61 , pentru ca sotul ei, dupa doi ani, sa devina monah la Schitul Poiana Marului , cu numele de Elefterie. Teodora si Elefterie: doi soti, care au ales, de comun acord, viata monahald. Insa au ales-o nu intempestiv (si rezultatele o dovedesc) ci luminati si intdriti fiind de Dumnezeu spre monahism. Caci daca nu intelegeau ce sa faca...putea sa ii forteze toata lumea...ca tot nu ajungeau sd se nevoiascd atat de dumnezeieste. 59 A se vedea: http://www.vinatorineamt.ro/ro. 60 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ismail. 61 Idem: http://www.manastireavarzaresti.ro/component/content/frontpage. 62 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Poiana_M %C4%83rului. 135 Si Dumnezeu ne cheama, pe fiecare in parte, pe un anume drum al nevointei indumnezeitoare. Si trebuie sa il urmdm pe eel pe care il simtim ca e al nostru.. . Nu stim de ce au ales cele doua Manastiri. Insa. nimic nu e la intdmplare in viata noastra... Cert e, ca dupa ceva ani, nu stim cati, turcii au incendiat schitul Sfintei Teodora...si ea a scapat, impreuna cu stareta schitului, Paisia, a carei fiica duhovniceasca era... in padurile dimprejur. Cu alte cuvinte, viata pustniceasca si-a inceput-o din necesitate. Au facut-o pustnicd turcii incendiatori. Insa cat a trait, in munti, impreuna cu stareta Paisia, a inteles ca Domnul o cheama la anahoretism, la isihie, la viata retrasa, singuratica. La adormirea Paisiei, Domnul a povatuit-o in mod extatic. Pentru ca „in urma unei descoperiri dumnezeiesti", Teodora a pdrdsit Muntii Vrancei si s-a retras in Muntii 5 5 5 Neamtului. 5 Si ea s-a dus acolo unde a fast condusd de Domnul! Un lucru foarte important. Pentru ca asta inseamna sa asculti: sa mergi acolo unde Domnul te cere. Unde El te vrea. Si a trimis-o in padurile din jurul Manastirilor Sihastria 63 si Sihla 64 . 5 Iar egumenul Sihastriei de la acea data a dat-o in grija Duhovnicului Pavel, care a condus- o in pustie pentru operioadd deprobd. In cazul in care nu ar fi putut sa reziste. . .a fost indemnata sa se retragd la o sihastrie de maici. 63 Idem: http://sihastria.mmb.ro/. 64 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sihla. 136 Adica, de nu poate trai idioritmic/ isihast/ de una singura... sa se reintoarca la viata de obste. Insa primind de la un sihastru chilia lui, Sfanta Teodora a ramas acolo si era cercetata din cand in cand de duhovnicul ei. Cand Pavel a murit. . .nimeni nu a mai stiut de ea. Hainele i s-au rupt... si manca numai „macris, fructe de padure si alune". Insa nevointa ei a umplut-o de harisma de a face minuni, pentru ca era plind de har. O noua invazie a turcilor...si a scapat de ei, in mod minimat, intrdnd prin piatra pesterii. S-a crdpat stanca... pentru ca ea sa poatd scdpa cu viata . . . O minune regdsibild si in vietile altor Sfinte ale lui Dumnezeu. In pestera in care a intrat in mod minunat s-a nevoit in ultimii ani ai vietii sale. 137 Insa „rugandu-se neincetat lui Dumnezeu, cu rugaciunea cea de taind a inimii [adica cu rugaciunea isihastd], fa^a i se lumina [i se umplea de lumina dumnezeiasca], iar trupul i se ridica de la pdmdnt [levita], asemenea Sfintei Maria Egipteanca. Din timp in timp, pasarile cerului ii aduceau in ciocurilor lor, prin voia Domnului, fdrdmituri de pdine de la trapeza schitului Sihastria, iar apd bea din scobitura unei stanci din apropiere, numita pana astazi Fdntdna Sfintei Teodord ,65 Si dupa 60 de ani de pustnicic.se pregateste cu 40 de zile de post pentru adormirea ei. Pentru ca a inteles, in mod dumnezeieste, ca e timpul sd piece din lumea aceasta. . . Datorita pasarilor, care in mod minunat o hraneau, doi vietuitori ai Sihastriei o vad pe Sfanta Teodora intr-un moment extatic cutremurdtor. „au vazut-o cum se ruga cu mainile indicate spre cer, invdluitd in lumina ca de foe". Fiind invaluita de lumina Prea Sfintei Treimi... 65 Idem: http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=13. 138 A fost spovedita, si-a marturisit viata, a fost impartasita si ingropata in pestera. In pestera unde s-a nevoit. In anul 1830 Sfintele sale Moaste au fost scoase spre cinstire. Apoi au fost mutate in satul Miclauseni din iudetul Iasi. In 1856, in schimbul unor vesminte bisericesti, familia Sturza a instrainat Moastele Sfmtei Teodora...care au ajuns in Manastirea Pecerska din Kiev 66 . . .unde sunt pana astazi. Insa, desi am instrainat trupul sau pnevmatizat, nu am uitat-o pe Sfanta Teodora. Si pe 20 iunie 1992, Biserica Ortodoxa Romana a canonizat-o . . .adica a inscris-o in sinaxarul/ in comuniunea Sfmtilor Bisericii. Si pe fiecare an, pe 7 august, dupa Schimbarea la fata a Domnului, o pomenim si ne rugam Sfmtei Teodora cu bucurie si incredere. Pentru ca pe fiecare in parte sa ne ajute sa ne intelegem vocatia, calea de urmat in viata. Amin! Idem: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/lavra-pecerska- kiev-67476.html. 139 Predica la Duminica a 10-a dupa Rusalii [2012] fa Iubitii mei , ce inseamna, de fapt, sd nu ai chef/ poftd de viata? Ce inseamna sa fii viu, sanatos, cu de toatc.si, in acelasi timp, sa nu te simti bucuros cu ce ai si cu cine esti si cu ce faci? J 3 3 Inseamna ca esti gol duhovniceste si sufleteste. Inseamna ca ai nevoie de har, de implinire eclesiald, liturgica, ascetica, teologica si, in acelasi timp, de implinire stiintifica, culturala, tehnologica... Pentru ca omul care se plictiseste de viata e omul care nu priveste viata profund. Care nu cauta sd cunoascd si sd inteleagd oamenii, istoria, lucrurile...ci, privindu-le periferic, la suprafata...gaseste ca nu e nimic de cunoscut. Nimic mai fals ! Viata se umple de sens, de bucurie, de chef/ de poftd de viata cand simti ca aprofunddrile tale dau rezultate. Predica scrisa in data de 9 august 2012. 140 Incepi sa inveti o limba straina. Incepi sa inveti cum sa folosesti computerul, telefonul mobil, o masina... Incepi sa citesti despre o anume perioada istorica. Incepi sa cauti noi combinatii de plante medicinale sau de ingrediente pentru mancare. Te apuci sa inveti o meserie, ceva care sa presupuna efort, indemdnare . . . dar si descoperire continud. Si acest nou, acest continuu nou in viata noastra, pe langa noutatea continud a rugaciunii, a postului, a cunoasterii teologice sunt pofta noastra de viata. Sunt neplictisirea noastra. De aceea consider ca ortodocsii nu au timp sa se plictis 'eased. Da, te poti epuiza mental si trupeste. . . Te poti obosi foarte mult. . . Insa una e sa te oboseascd munca implinitoare si alta e sa te imbdtrdneascd statul degeaba, lipsa de sens, neimplinirea. . .ratarea. . . Oboseala implinitoare inseamna ascezd. Si asceza nu consta numai in rugdeiune, post si metanii, cum se crede adesea...ci si in scrisul la computer, in scrisul de carti, in cititul de carti, in luatul de notite, in facutul mancarii, in spalatul rufelor, in cultivarea campului, in curatenia facuta in casa si in Biserica... consta in tot ce inseamna efort frumos, implinitor. Tot ceea ce faci pentru Dumnezeu si pentru aproapele inseamna ascezd. Iar in Evanghelia de astazi [Mt. 17, 14- 23] - in care un copil este exorcizat de Domnul si astfel e eliberat de dracul care il facea sa fie lunatic (cu manifestari suspecte de „boala" la diferite faze ale lunii) - se discuta din plin despre ascezd. Despre asceza care se dovedeste plina de credintd in Dumnezeu (v. 20) si de dragoste fata de aproapele (v. 21). 141 Si ultima predica din Praedicationes (vol. 2) 68 , volum editat recent, e la aceasta duminicd... predica din 2008... si acolo am vorbit, pe larg, despre exorcizare .. .si despre ce se intampla, de fapt, in cadrul acesteia. Despre cat de reali si de rdzbundtori sunt demonii, despre cat de dureroasd si de depersonalizantd e posedarea de demoni si despre rugaciunile Bisericii care il vindecd de satanizare pe om. . . . . .Insa tot la fel de legitimd e si intrebarea, nascuta din v. al 20-lea: cine va muta muntii plictiselii, ai neincrederii, ai nerusinarii, ai lipsei de verticalitate din noi? Pentru ca marasmul, frica, nerusinarea, ipocrizia, duplicitatea, aroganta, infatuarea, desfranarea, minciuna, erezia sunt tot atatia munti, sunt tot atatea pietre de mormdnt peste. . .fericirea noastra. Si la intrebarea aceasta neapdratd, raspunsul adevarului...raspunsul adevdrat... vine de la Domnul: daca am avea putind credintd in Dumnezeu, cat un graunte de mustar de mare, in inima noastra... daca am avea doar putina incredere in Dumnezeu am muta muntii (v. 20). Am muta toti muntii care ne opresc fericirea. Si imi aduc aminte de zilele din trecut, cand nu galgaia in mine, in mod constientizat, izvorul harului dumnezeiesc.ca eram avid de o bucurie, de o pace, de o intelegere plenara a lucrurilor. . .pe care o presimteam si nu o aveam. Intuiam ca exista ceva mai mult, ca bucuria si viata si implinirea trebuie sa fie ceva stabil, ceva inrdddcinat in noi si nu lucruri tranzitorii, fulgurante, trecatoare... Insa cand am vazut si am simtit slava Lui, a Dumnezeului treimic, cand El mi S-a fdcut cunoscut in frumusetea si bucuria Sa netrecatoare atunci intuitia mea, presimtirea Cartea poate fi downloadata de aici: http://www.teologiepentruazi.ro/2012/08/07/praedicationes-vol-2/. 142 mea. . . a devenit realitate . . . realitate personala... si am inteles ca trebuie sd lupt, in mine insumi, cu tot ce este non-frumusete si non- bucurie. Adica sa lupt cu orice gand, cu orice simtire, cu orice idee, cu orice patima care inlocuie fericirea dumnezeiascd cu tristetea, cu nefericirea. . . Si de aceea, marturisesc cu toata fiinta mea, nelegitimitatea ontologicd a muntilor patimilor in noi insine. Ei nu sunt dintotdeauna in noi. . .ei nu s-au nascut de la Dumnezeu.. .ci sunt creatia aplecdrii spre rdu a persoanei noastre. Tocmai de aceea muntii patimilor din inima noastra, care ne distrug fericirea, sunt rodul iresponsabilitdtii noastre. Si suntem iresponsabili in orice clipa in care lasam sd intre in noi si sd facd £>j«... ganduri, sentimente, idei, moduri de-a fi si de a ne comporta care nu au amprenta harului dumnezeiesc ci sunt pdcate. Dar...dupa cum gasim aici, la v. 20-21 din Matei 17, asceza continua, efortul continuu, nascut din credinta in Dumnezeu, inseamna eradicare continua a pdcatului, sub toate formele, din viata noastra. Si eradicarea continua, eradicarea reala, curdtirea reala de patimi se vede in pofta de viata, in implinirea personala, in ddruirea si frumusetea de suflet pe care o emandm injur. Da, nu exista munte, nu exista obstacol, nu exista neputintd interioard . . .care nu poate fi trecutd prin credinta! Toate sunt cu putintd... daca ne incredem in Dumnezeu si daca lucram binele in mod ascetic. Cu toata constiinta si ddruirea. Si atunci vor iesi din noi demonii...cum a iesit din acest copil. . . Pentru ca ei sunt cei care ne aduc lene, negrija, nesimtire, lipsa de vointa, afundarea in placere, in frica, in curiozitati dezamagitoare. 143 Ei ne fac tone de nesimtire . . .pe noi, cei care trebuie sa zburdm, ca o pasare, spre Domnul slavei. De aceea, Domnul sa ne dea gdndul eel bun, adica regdsirea de sine, pentru ca sa intelegem ce ne implineste . . .si sa lucram cu bucurie ceea ce ne implineste. Pentru ca numai astfel suntem bucurosi, frumosi la cuget, impliniti in viata noastra...si rezultatele vietii noastre sunt coplesitoare pentru toti. Domnul sa ne binecuvinteze cu pace si cu bucurie multd in acest post al Maicii Sale, pentru ca sa intelegem cafdrd bucuria Lui viata noastra este o mare si tristd tristete. Amin! 144 Predica la adormirea Prea Curatei Stapane [15 august 2012] Iubitii mei 69 , praznicul preaslavit al adormirii Maicii Domnului are 3 paremiil 3 texte vechitestamentare la Vecernia Mare si anume Fac. 28, 10-17, Iez. 43, 27-44, 4 siPild. lui Solom. 9, 1-11. Si ele vin sa vorbeasca despre persoana si rolul Maicii Domnului in istoria mantuirii. Pentru ca Sfantul Moise o vede, in mod prefigurativ, ca scar a (K.Xi\ia£J climax) sprijinita de cer [Fac. 28, 12, cf. LXX] si ca „poarta a cerului" (r\ TruA.r| tou oupccvou/ i pili tu uranu) [Fac. 28, 17, cf. Ibidem], Sfantul Iezechiel ca poarta inchisa [Iez. 44, 2, cf. Ibidem] iar Sfantul Solomon ca si cash (olkov/ icon) ce sta pe 7 stdlpi [Pild. lui Solom. 9, 1, cf. Ibidem]. Caci toate vederile sale profetice, alaturi de numirile sale patristice, sunt folosite in cultul Bisericii. Astfel, in slujba de azi, Maica lui Dumnezeu a fost numita drept: Nascatoare de Dumnezeu, mai cinstita decat toata faptura, casa Celui Preinalt, mdntuirea lumii, dumnezeiasca sfintenie, Fecioard, palatul Imparatului, sicriul/ chivotul sfinteniei, Prea Sfanta, Curata, Mireasd cu totul fara de prihana, Maica Vietii, fdclia Luminii celei neapropiate, nddejdea credinciosilor, Stdpdnd cu totul buna, Mireasa lui Dumnezeu, Maica Luminii celei pururea fiitoare etc. Si prin fiecare dintre numirile sale s-a aratat legdtura sa duhovniceasca cu Fiul ei cat si mdretia prezentei sale in viata Bisericii, a noastra, a tuturor. . . ' Predica scrisa in data de 11 august 2012. 145 Caci de ce e Maica lui Dumnezeu scard sprijinitd de cerl Pentru ca pe ea, s-a coborat la noi, Fiul lui Dumnezeu, Care Si-a luat trup din Prea Curata Stapana. Si de ce e poartd a ceruluil Pentru ca prin nasterea Domnului din ea...ne-a dat tuturor intrare in cer. Si ea, Maica lui Dumnezeu, e poartd inchisd, adica pururea Fecioard, pentru ca doar Domnul a intrat prin ea...fara sd s trice fecioria ei. Si ea, Prea Curata Stapana, e casa lui Dumnezeu, e palatul Sau, pentru ca din ea Si-a luat trup Cel mai presus de timp, Domnul nostru Iisus Hristos. Iar astazi, la adormirea ei, dupa cele doua saptamani de post bucuros, o preaslavim pe Maica Vietii, pe cea care s-a mutat la viatd, pe cea care s-a mutat la bucuria vesnicd prin adormirea ei. Pentru ca adormire de putin timp a fost moartea ei...dupa trei zile Fiul ei indltdnd-o cu trupul la cer. 146 Si Sfanta Icoana de fata prezinta evenimentul adormirii... prin luarea sfdntului ei suflet de catre Domnul. Dupa cum vedem in centrul Icoanei...unde sufletul ei este ca un prune in giulgiu alb. Dar in partea de sus a Icoanei...Maica lui Dumnezeu std pe scaun, adica cu trup si suflet, ca o inviatd din morti...iconarul imbinand astfel adormirea ei...c\x invierea ei cea de a treia zi si cu indltarea ei cu trupul la cer de catre Domnul. Pentru ca aceasta e diferenta marcantd intre mdrturia Traditiei Bisericii despre moartea si invierea Maicii Domnului si ridicarea/ mutarea ei la cer de catre Domnul dupa 3 zile si falsa „dogma" romano-catolica, recenta, care vorbeste despre indltarea de sine 10 [I. 6] a Maicii Domnului la cer. Caci noi, crestinii ortodocsi, pe 15 august, vorbim despre adormirea ei.. .fara sa avem, dupa 3 zile, pomenirea indltdrii ei, de catre Domnul, cu trupul la cer... desi noi marturisim, in Sinaxarul zilei, invierea ei cea de a treia zi. Pe cand romano-catolicii sarbatoresc pe 1 5 august „Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria", chiar daca, in Romania, in calendar, au aceeasi titulatura praznicala 71 ca si noi. Si de ce noi, desi vorbim despre invierea ei, dupa 3 zilc.pe 15 august sarbatorim. . .adormirea ei? De ce adormire si nu invierel Pentru ca adormirea este deja intrare in viatd. Nu vorbim despre moarte... ci despre moartea ca somn putin, de scurta durata...accentuand deopotriva sfdrsitul binecuvdntat al Maicii lui Dumnezeu dar si preasldvirea ei. 70 A se vedea: http://www.pastoratie.ro/index.php?option=com_docman&task=doc _details&gid=2308&tmpl=component&Itemid= 1 23 . 71 Idem: http://www.catholica.rO/calendar-romano-catolic-2012/8/. 147 Caci Sinaxarul zilei ne spune faptul ca Maica Domnului si-a aflat sfdrsitul cu 3 zile inainte. A vestit-o, in mod extatic, Sfantul Arhanghel Gavriil, care i-a vorbit despre moarte ca despre mutare . . .mutare de la viata...\& viata cea vesnicd. Si Maica lui Dumnezeu, cand a auzit vestea mutdrii sale, „s-a bucurat cu bucurie mare, si de poftd si de dor ce avea ca sd se mute la Fiul sau, s-a suit degrabd in Muntele Maslinilor ca sd se wage" [Mineiul pe august, ed. BOR 1929, p. 168]. Asa cum postul nostru de acum a fost si este plin de bucurie, de frumusete duhovniceasca, desi el se numeste Postul adormirii Maicii Domnului .. .si, pentru omul neduhovnicesc, ar presupune tristete nealinatd . . . Insa postul nostru e bucuros . . .dupa cum vestea adormirii sale a fost bucuroasd. A umplut-o de bucurie si de rugaciune pe Maica lui Dumnezeu. In asa fel incat, atunci cand a urcat pe munte...maslinii s-au plecat/ i s-au inchinat Stapanei noastre. Caci creatia neinsufletita cunoaste/ recunoaste pe omul plin de har. . . Si Maica lui Dumnezeu a primit de la Gavriil stdlpare de finic.s-a. pregdtit de ingroparea ei. . .si-a luat la revedere de la toti. . .si Apostolii Domnului au venit, pe norii slavei, ca sa isi ia rdmas bun de la Stapana lumii. Si alaturi de ei, de Sfintii Apostoli, au fost adusi in mod minunat si trei mari Sfinti Ierarhi ai 5 5 5 Bisericii: Dionisie Areopagitul, Ierotei si Timotei... paradoxal, in Icoana de fata doar ei, dintre participanti, avand aureole .. .si, consternant, niciun Apostol al Domnului neavdnd. Insa, cum spuneam si altadata, e o mare eroare faptul ca iconarii ortodocsi uitd...sa le puna aureole Sfmtilor Apostoli in aproape toate 148 scenele iconografice in care apar alaturi de Domnul sau de Maica Domnului. Dar Icoana adormirii Maicii Domnului e si o mustrare pdrinteascd a celor care neagd (lucru cu totul inexplicabil pentru niste teologi ortodocsi, care trebuie sa fie fideli Traditiei Bisericii si nu inventiilor eterodoxe de ultima ora) veridicitatea persoanei si a operei Sfantului Dionisie Areopagitul, implicit si veridicitatea vietii Sfantului Ierarh Ierotei. Ei au participat la slujba de prohodire a Maicii Domnului pentru ca sunt ucenicii Sfantului Apostol Pavel, adica trditori in secolul I dupa Hristos. Si cand Maica Domnului si-a dat duhul, „indata ochii orbilor s-au luminat si auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au indreptat si tot felul de patima si de boala prea lesne se tdmdduia" [Idem, p. 169]. Si Sfantul Apostol Petru a inceput cantarea prohodirii...si unii duceau patul cu trupul Maicii Domnului iar altii cantau sau purtau in maini faclii aprinse. Au ingropat-o in Ghetsimani... Sfantul Apostol Toma, singurul, nefiind de fata. Si trei zile s-au auzit in mormant glasuri ingeresti care cantau.. . Iar Dumnezeiescul Toma, cand a vrut sa vada trupul Maicii lui Dumnezeu, a treia zi dupa adormirea ei. . .a gasit in mormant numai giulgiul ei. Pentru ca Domnul o inviase pe Maica Sa si o luase la Sine. Domnul si Puterile ceresti...impreuna cu Sfintii Apostoli, adusi dumnezeieste din locurile unde propovaduiau, si, la fel, si marii ierarhi ai Bisericii... Intr-un cor, intr-o singura adunare dumnezeiasca si omeneasca... pentru ca sa ne invete prin adormirea ei...cum trebuie sa ne prohodim mortii. 149 Nu cu lacrimi pdgdne... ci cu bucurie si incredere dumnezeiascdl Pentru ca cei care au trait in Hristos nu sunt morti, ci sunt vii si impreund cu El. De aceea, astazi, traim o zi bucuroasa, preadumnezeiasca la mijlocul verii. Traim o zi a coacerii duhovnicesti, a intelegerii dumnezeiesti. Pentru ca Maica lui Dumnezeu ni se face scard spre cer, ni se face poartd spre Impdrdtie, ni se face casd de scdpare, ni se face alinare si bucurie, noua, celor care o cinstim dupd cuviintd si ne rugam ei in toate zilele vietii noastre.. .ca sa se roage, sd se wage neincetat pentru noi. . . Fiindca aceasta e dragostea: neuitare. Cea care nu ne uitd pe noi...e bucuria vietii noastre. Si cine nu a trait si nu traieste bucuria 5 5 5 milei Prea Curatei Stapane, cine nu a invdtat de la ea curatia, fecioria, simplitatea, frumusetea dumnezeiasca, evlavia, candoarea, dorul de Dumnezeu e un om. . .pustiit defrumusete. Pentru ca ea este frumusetea vietii noastre, ea e alinarea zilelor noastre, intru Stapana noastra ne punem nddejdea mantuirii noastre, pentru ca ea e asteptarea si rdspunsul nostru de la Domnul. De aceea va binecuvantam cu pace si cu bucurie dumnezeiasca in aceasta zi de praznic si suntem incredintati ca Maica lui Dumnezeu, pe fiecare in parte, ne va ajuta si alina si ne va invata sd traim frumos inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. La multi ani si Domnul slavei, Cel slavit impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, Dumnezeul nostru, sa va dea voua dragoste pentru Maica Lui si pentru tot ce e frumos si sfdntl Amin. 150 Predica la Duminica a 11 -a dupa Rusalii [2012] Iubitii mei 72 o Evanghelie [Mt. 18, 23-35] pentru vremuri. . .hotdrdtoare. Pentru vremuri in care nu stim ce se va petrece cu noi, cum vafi. . . Penultima din acest an liturgic 2011- 2012... O Evanghelie pentru vremuri ale crisisului, ale judecdtii. Sau ale „socotirii in cuvant", dupa cum se spune la Mt. 18, 23. Caci judecata este o decizie, o lamurire a lucrurilor, o impdrtire a vietii. ..si la judecata Domnului trebuie sa ai cuvdnt. Trebuie sa fii un cuvant. Si noi, slujitorii Lui, vom fi judecati de El pentru gandurile, pentru dorintele inimii, pentru faptele noastre, fie ca e vorba de acte sau de oprirea unor acte. Caci poti sdfaci ran.. .dar, in acelasi timp, poti sa te abtii de la a face un bine. . . Predica scrisa in data de 16 august 2012. 151 Si binele nefdcut e tot un rau. Tot un pacat. . . Si Domnul ne judeca addnc, ne judeca profund... si nu omeneste. Nu duplicitar. Nu dupa ochi frumosi. . .ci d«/?a adevdr. O judecata cm mz/a, adica cm dragoste. Tinand cont de neputintele noastre si de contextul vietii noastre sociale. y Insa viata, viata noastra, are un pret, are o greutate . . .pe care o dau faptele noastre. Si de aceea avem o parabola in fata...cu doi ofiletil datornici. Diferenta dintre nupLGov TaXccvTcov [mirion talanton]/ zece mii de talanti (v. 24) si eKccuov 5r|vapia [ecaton dinaria]/ o sutd de dinari (v. 28). . .e o imagine intre excesiv de mult. .. si foarte putin. Un talanton era echivalentul a 5-6.000 de dinari. Si, pe scurt, intrebarea e aceasta: cum de te bucuri ca ti se iarta excesiv de mult. . .dar tu nu vrei sa ierti nici foarte, foarte putinl Cum de mai esti atdt de pagan la inima, tu, ortodoxule, care ai fost iertat de Dumnezeu de atat de multe ori? Cum de devii tartor/ judecdtor nemilos, fara scrupulc.daca ai fost iQYtal...atdt de mult. . .de Domnul Dumnezeul nostru? AouA,e TTovripe [Dule ponire] (v. 32)/ Slujitor rau/ viclean!...e adresarea Domnului catre eel care a fost iertat si nu iarta. Pentru ca sunt momente in viata in care iertarea inseamna nevoia cea mai mare a cuiva. Si cand ierti. . . intelegi. . . Intelegi nevoia celuilalt de libertate. Trebuie sa isi ia piatra de pe inima. . . Iar daca vrea sa il ierti... inseamna ca ti-a gresit. Ti-a gresit la greu.. . Insa Domnul ne spune azi, prin aceasta Evanghelie: ca noi nu iertam pe cat ne-a iertat El. Pe cat ne iarta El. . . 152 Si ca iertarea inmulteste si in noi libertatea, adica frumusetea harului. El, eel care cere iertarea noastra... are nevoie de cuvdntul nostru... dupa cum si noi avem nevoie de zdmbetul harului Sau. Dar pentru ca sd ajungi la constiinta sd ceri iertare .. .trobuie sd cresti in nevoid de viatd duhovniceascd. Numai eel care se curdteste de patimi se ingrijeste de iertare. El cautd iertarea lui Dumnezeu si iertarea oamenilor. Caci cdutarea iertdrii e o ascezd...o invingere de sine...o intelegere a erorii. A vietii pline de erori pe care ai avut-o. . . Fiindca de aceea cauti iertarea: pentru ca ai ajuns la constiinta ca trebuie sd te indrepti. Ca trebuie sd iesi din rau. . .spre bine. Si pocainta, in continutul ei, are, de la sine, si aceasta dimensiune teologicd a iconomiei lui Dumnezeu cu lumea. Pentru ca privesti...toate din perspectiva la ce a fdcut Dumnezeu pentru lume. Ce a facut Hristos pentru noi... pentru mantuirea noastra? Si, deodata, de la inceputul lumii pana azi...intelegi lucrarea lui Dumnezeu cu lumea. Ca totul e pentru om...toata pregatirea pentru intruparea Lui, intruparea si viata plina de dureri, de chinuri si de moarte pentru noi... pentru ca sd calce cu moartea Sa moartea noastra. Iti asumi tot greul, toata suferinta Domnului pentru lume. . . Adica consimti faptului ca tot ce a fdcut El pentru lume. . .a facut si pentru tine. . . De aici, tu, eel care te pocaiesti, iti dai seama ca L-ai rdstignit pe Hristos. Ca L-ai indurerat pe El prin pacatele tale. Ca pentru tine, omul preapacatos, El a venit si a murit. . .ca tu viatd sa ai. Si de aici, de la aceasta profunda intelegere a iconomiei Lui pentru noi, fiecare 153 dintre noi avem constiinta ca Ii suntem datori 5 5 Lui... Ii suntem datori vdnduti . . .prea marii Sale iubiri. Infmitei. . .si cutremuratoarei Sale iubiri. . . Noi, fiecare dintre noi... suntem datornicii Domnului... De aceea El face judecatd mereu...si va face...cu noi, cei care nu pretuim iertarea Lui, dragostea Lui, rabdarea Lui cu noi. . . El Se socoteste cu noi in cuvdnt. . . Tocmai de aceea ne mustrd constiinta: pentru ca El Se judecd cu noi! Ne trage la rdspundere . . . Si toti suntem plini de rusine in fata Lui... pentru ca toti ne stim neputintele. . .prdpastia patimilor. . . Da, la sfarsit de an bisericesc. . . Pentru ca sd nu avem constiinta ca „ne-am nevoit"...ca am fdcut marea cu sarea... ca suntem „curati"... Ci, dimpotriva, sa ne vedem rusinea fetei, addncul inimii, ce nu putem sd facem...ce nu putem ierta... Si e o mare neputintd sa nu poti ierta. . . Iti trebuie multd teologie... si mult bun simt. . .dar si multd suferintd ...c&sd ierti. . . Sa ierti din addncul inimii (v. 35). Sa ierti cu intelegere. . . Pentru ca nu e vorba de iertarea din gurd... ci de iertarea care te elibereazd de tine insuti. Care te elibereaza de eel care ai fost ieri. . .de eel care aifost azi. . . Si scoala iertdrii e imensd.. . Am cunoscut, in scurta mea viata, oameni care au invdtat cu greu sa ierte. . . Care nu s-au iertat pentru ceea ce au facut. Care si-au mdncat rdnile pana la moarte. . . 154 Dar si oameni care si-au gdsit linistea prin iertare...prin impdcarea cu Dumnezeu si cu oamenii. Am fost consternat de unii, de cei care nu au putut si nu pot sa ierte, adica de cei care nu vor sa stie cum e sa fli altul... si am invdtat din > Jit bucuria si din libertatea celor pe care Dumnezeu i-a eliberat prin frumusete. Pentru ca iertarea e multa frumusete. E umplere de multa constiintd frumoasd. Asadar suntem chemati la un eroism duhovnicesc: la ceasul sinceritdtii interioare. Preferam lanturile sau smerenial Ne vedem prostia, curvia si nesimtirea din inima...sau suntem „cei mai ingeri" de pe pamant? Vrem sa fim prostiti, pe fiecare zi, de draci...sau vrem minte inaltd, curata, linistita. . .tot mai linistitd pe fiecare zi? Aceasta e alegerea ! Aceasta e chemarea de sfarsit de an liturgic ! Si trebuie sa dam raspunsul in noi. . .pentru ca acolo se naste iertarea... acceptarea altuia... pentru ca ne-am acceptat pe noi in primul rand. Am acceptat ca si noi avem nevoie de libertate interioard ca si ceilalti. Amin! 155 Predica la Duminica a 12-a dupa Rusalii [2012] Iubitii mei ;73 adesea, la Evanghelia de azi [Mt. 19, 16- 26], se subliniaza faptul ca renuntarea la avutii si la lume, adica monahismul, este de fapt implinirea suprema a omului. Insa implinirea suprema nu sta in renuntare . . .ci in ceea ce primes ti de la Dumnezeu in urma schimbarii vietii. 5 In urma realei schimbari a interiorului fiintei noastre. Pentru ca Mt. 19, 21 nu se termina cu renuntarea la avutii ci cu. . .urmarea lui Hristos. De aceea, monahismul, asa, in mod simplu - ma due, ma fac monah... si astfel sunt „mai presus" de mireni - nu inseamna „implinire". Ci implinirea/ desavdrsirea evanghelica consta in urmarea Lui. Adica in sfintirea vietii. Iar sfintirea vietii se poate face oriunde si nu doar in Mdndstire. Predica scrisa la data de 23 august 2012. 156 Insa pentru Casatorie, pentru Manastire, pentru Preotie, pentru orice lucru bun si mdntuitor pe lumea asta. . .exista chemare de sus. Si daca I te rogi Lui, daca astepti de la El sensul vietii tale...Dumnezeu iti lumineazd mintea si iti da sa intelegi ce sdfaci cu viata ta. De aceea trebuie sa intelegem ca aici, in aceasta Evanghelie, Domnul a raspuns punctual vietii interioare a unui tanar...caruia Domnul i-a 5 spus sa renunte la patima lui centrala: alipirea de avutii. Acum insa nu toti sunt cu ochii dupd bani. Altii sunt centrati pe alte patimi. Si la fiecare in parte Domnul ne-ar fi indicat patima noastra: renunta la pdrerea bund despre inteligenta ta; renunta la centrarea ta pe frumusetea trupului tau; renunta la lenea ta intelectuald; renunta la aviditatea ta dupa placeri de tot felul; renunta la ereziile si pdrerile nebunesti in care crezi etc. Adica ne-ar fi indicat rdddcina decadentei noastre. De ce noi batem pasul pe loc. . .si nu avem o reald crestere duhovniceasca in cunoasterea si experierea slavei lui Dumnezeu. Adica ne-ar fi vorbit personalizat... ca si tanarului de astazi. Insa Dumnezeu ne vorbeste in constiinta si t 5 5 5 prin tot ceea ce se petrece in viata noastra. . .despre patimile noastre. Orice cddere a noastra intr-un pacat, orice boald pe care o traim, orice nefericire, sicana, dandana traita de noi...«e vizualizeazd patimile noastre. Vorbesc despre noi.. . Adica viata noastra interna si sociald sunt f 5 cdi de constientizare a pacatelor si a patimilor noastre. Si pe cat ne afldm patimile pe atat avem de lucru, interior, cu noi insine. Insa patimile sunt avutia nefastd de care trebuie sa scdpdm. Sa scapam pentru a ne umple 157 de harul lui Dumnezeu, impreuna cu care sd lucrdm virtuti dumnezeiesti multiple. Umplerea de virtute, adica latura pozitivd a lucrurilor si nu renuntarea la patimi...e scopul vietii noastre ! Noi renuntam la rdu pentru ca sd ne umplem de bine. Pentru ca sd crestem in sfintenie. Si cresterea in sfintenie inseamna urmarea Lui. Insa urmarea Lui e interioard.. . E umplerea de virtutile Lui, de virtutile pe care le descriul despre care dau mdrturie cartile sfinte ale Ortodoxiei. Si acasa sau la Manastire, la munca sau pe strada, in Biserica sau oriunde...«-7 urma Lui... inseamna a fi plin de slava Lui si de implinirea poruncilor Lui, adica de virtutile Lui. De aceea, sd nu ne autoamdgim cand e vorba de mdntuirea noastrdl Nu doar bogatii, oamenii cu averi, vor intra in Imparatie cu greutate [SuokoAgoc;/ discolos]/ cu anevoie/ in mod dificil [v. 23, cf. GNT] . . .ci toti cei care suntem bogati in patimi. Oricare ar fipatima...Ga este o greutate, o povara, o prindere in lat. . .si nu ofericire. Pentru ca patima te tine captiv, iti cere pdcate, iti cere sd iti calci pe constiinta, iti cere sa fii un om mic, un depravat. . . De aceea problema mdntuirii nu este statisticd ci relationald. Nu esti mdntuit pentru ca ai dat atdt la Biserica, pentru ca ai facut aia si aia si ailaltd... ci pentru ca ai facut toate in harul lui Dumnezeu si impreuna cu El. Mantuirea e relatie, e intimitate cu Dumnezeu, e onestitate de constiinta si de mdrturisire in fata Lui, a Celui care stie si de ce facem o mie de lucruri bune si de ce facem o sutd de lucruri proaste . Si daca la noi, la oameni, cineva ne e prieten sau amic sau il respectdm pentru ca are 158 un comportament frumos sau e demn sau e amuzant sau e muncitor... sau e strdlucit in ceea ce facc.cu atat mai mult in relatia cu Dumnezeu nu primeaza statistica, nu primeaza chichitele avocdtesti, nu primeaza termenele de scadentd ale bancilor...ci sinceritatea profunda a simtamintelor, a gandurilor si a gesturilor noastre. El vede cat de onesti am fost noi in bine dar si cand am pdcdtuit. Cu ce gand am fdcut fapta buna... si cm ce ga« O 5 Motiv pentru care viata ortodoxd e intalnire si relatie cu Dumnezeu. . .si aprofundare continud a relatiei cu El. 5 Iar in orice predica si intalnire duhovniceasca aprofundam detaliile relatiei cu Dumnezeu. Ale relatiei fiecaruia dintre noi cu Dumnezeu... Asa ca slujba si predica Bisericii ne intereseaza in mod direct. Ne intereseaza. . .pentru ca de teologia si practica bisericeasca se leagd intreaga noastra sanatate si bucurie duhovniceasca de aid... si 5 5 vesnicd. Iar daca vrem sa II cunoastem pe Dumnezeu... trebuie sa apelam la toti Sfintii Lui din vesnicie sau din aceasta viata... care ne pot da detalii practice despre ce inseamna a gandi, a simti, a iubi, a transpira, a munci, a spera cu Dumnezeu. Adica sursele de teologie si de viata ale Bisericii sunt imense. Avem de studiat non-stop! 252 Si de la orice Sfant am porni cu cunoasterea lui, a teologiei si a vietii lui. . .trebuie sa ajungem, trecand prin toti, la lucrurile constante. La lucrurile care se inters ecteazd cu voia lui Dumnezeu...si care sunt proprii si exigentelor noastre. Daca nu ajungem la a-i armoniza pe toti Sfmtii in mintea si in inima noastra...e semnul ca undeva, pe drumul cunoasterii lor, am devenit prea increzuti pentru...sfintenia si frumusetea lor. Prea increzuti .. .si n-am mai putut sa le observam maretia lor smeritd. Insa haideti sa prelungim Evanghelia de azi pana in viata noastra...si in societatea postmoderna! Demonizatul de azi e un exemplu de izolare (Lc. 8, 27) si de agresivitate (Lc. 9, 29). Si pentru ca demonii il impingeau spre pustiu (Ibidem) el este corelativul unui excentric ideologizat al postmodernitatii. Un filosof ateu si dispretuitor, care scrie si conferentiaza cu mult zel impotriva lui Dumnezeu...un initiator de noua biserica, care cauta continuu un public pentru enormitatile lui...un artist avid de celebritatc.un extremist religios care intelege credinta ca teroare si crima... pot sa faca tot felul de gesturi batatoare la ochi. . .prin care sa devina celebri. Mediatizati si, in acelasi timp, periferizati . . . Aratati ca exemple socante, neasimilabile... Pentru ca gesturile agresive cat si publicitarea agresiva prind la publicul infantilizat. La publicul care vrea sa vada goliciunea umand... in suflet si in trup...pana la cotele ei cele mai degradante. Nuditatea nu ca nuditate . . .ci ca desfigurare umand. 253 Si fie ca vorbim de ideologic, de extremism, de violenta, de pornografie, de manipulari genetice, de ura inter-rasiala sau de razboaie religioase...prin toate acestea ne referim la exclusivism, la inapetenta pentru dialog, la neasumarea celuilalt. Demonizatul nostra actiona negativ datorita manipuldrii lui de catre...multi demoni (Lc. 8, 30). Iar daca nu admiti existenta demonilor. . .cu atat mai mult nu accepti existenta a multe fiinte intr-una singura. Locuirea parazitard a mai multe fiinte spirituale in persoana unui om. Insa daca a-i purta pe multi oameni in mintea si in inima ta inseamna a pdstra memoria lor si a relatiei cu ei...a fi posedat de demoni, fara sa poti opune prea multd rezistentd, de catre multe fiinte spirituale rele, ranchiunoase, violente, inseamna a avea in tine o jungld fara custi. Si acum credeti ca e fara rost Evanghelia de azi...cand lumea noastra e in fierbere, cand oamenii nu se mai pot opri din a-si lucra patimilel Ne luam pachetul de tigari fara de care nu putem „trai". Bautura aia tare si buna, care ne face „prastie". Drogul ala care ne inlocuieste realitatea dramatica cu himere. Apelam la „dragostea" ei vandabila. Nu prea mai stim sa comunicdm dar dracuim „cu mare pofta". Ne facem ca muncim. Ne facem ca ne facem treaba. Ne facem ca ne pasa de noi, de familia noastra, de lumea asta, mare si larga...si atat de zgomotoasa in ambitiile ei imunde. Si toate acestea, pentru ca demonii care-1 impingeau pe demonizatul nostra in pustiu...si care n-au „murit" intre timp, ci s-au „specializat" si mai mult in rele...«e imping si pe noi spre a 254 neface de cap, spre a ne izola, spre a fi o povard pentru altii. Si e normal ca o societate cu oameni inchisi in sine, necomunicabili, egoisti, care „isi vad numai de interesele lor" sa fie considerata o societate de anonimi si de singuratici. Iar crestinii ortodocsi, care mizeaza pe relatie, pe comuniune si comunicare, pe o viata deplin introdusd in viata Bisericii si in relatie cu Dumnezeu... traiesc intr-o lume fdrd simtul adevaratei vieti. A vietii indumnezeitoare. De aceea, pe langa problemele noastre, problemele mdntuirii noastre... sunt si problemele lumii in care traim. Sunt obstacole duble... Motiv pentru care si fapta bund si viata curatd si sfintenia sunt atdt de coplesitoare cand sunt mediatizate. Ce sa facem? Sa fim grddinarii lui Dumnezeu...care planteaza cate o floare... in fiecare parcela de pamant pe care o vad. Adica planteaza, peste tot, adevarurile lui Dumnezeu, frumusetea Lui, rugaciunea Lui, dreapta Lui inchinare si doxologic.si prin toate acestea se pldmddesc continuu, in interiorul lor, oamenii Imparatiei lui Dumnezeu. Demonii au intrat in porci dupa ce Domnul le-a ingaduit [Lc. 8, 32]. Si ingdduinta aceasta pedagogicd a lui Dumnezeu trebuie vazuta oricand avem de-a face cu cutremure, cu boli in masa, cu incendii, cu razboaie, cu nedreptati strigatoare la cer. . . Pentru ca Dumnezeu le ingdduie . . .pentru a redeveni responsabili . . .de tot ceea ce facem. . .dar si pentru a limita pdcatele celor care nu se sinchisesc sa facd rdu. Rau, rele de proportii... Iar vindecarea de demoni . . .inseamm. venire in sine. 255 Inseamna sa fii oco^povoOvia [sofronunta] [Lc. 8, 35, cf. GNT]/ intreg la minte. Iar in viata ortodoxa intreg la minte e omul despatimit, e omul curatit de pacate, iluminat si plin de har, care se umple pe fiecare zi de sfmtenie...si nu un absolvent de studii 5 5 superioare sau „un intelectual". Intelectualul neinitiat, adica fara cunoastere si viata teologica, e omul care poate sa acceadd, in principiu, la intelegerea liter aid a textelor sfinte dar, in fapt, nu poate trece de acest stadiu literalist, pentru ca teologia Bisericii e plina de viata, e o existenta totald... si nu o reflectie teologica ruptd de viata noastra cotidiana. De aici si multiplele concluzii fanteziste despre teologia si viata Bisericii Ortodoxe, pentru ca intelectualii neangajati in ritmul Bisericii considera ca totul se reduce la simple constatdri, de pe mal... fara sa te arunci in oceanul de sfmtenie si de schimbare ontologica al vietii Bisericii. Insa viata Bisericii e dinduntru . . .e din apa harului...e din bucuria postului...e din asceza intelegerii teologicc.e prin impartasirea euharistica cu Domnul...e rugaciune continua. . .e cu tot ce inseamna transfigurare . Oamenii nu se linistesc, nu se fac intregi la minte cu sloganuri, cu retete non-bisericesti, cu moduri de a fi neconforme cu ratiunea...ci tocmai printr-o tot mai personalizatoare ratiune/ mod de gandire si de vietuire divino-umana. Da, omul s-a vindecat, oamenii au fost uimiti...dar cu toata uimirea si spaima lor...au ramas tot nerecunoscdtori. L-au rugat sa piece pe Fdcdtorul de bine (Lc. 8, 37). Nu s-au crezut buni pentru sfmtenie .. .ci doar pentru o viata porceasca, adica nerationald. Si observam de aici ca nerecunostinta vine 5 5 5 tocmai din neintelegerea binelui ce ti s-a facut. Sau din neparticiparea la binele altora. 256 Minimalizezi darurile lui Dumnezeu din viata ta. . .si nu itipasa de bucuriile altora. Insa bucuriile noastre nu pot fi bucurii fara bucuriile lorl Bucuriile noastre solipsiste, neimpartasite, care nu ne fac mai oameni, mai frumosi sunt ridurile batranetii noastre sufletesti, sunt dovada a cat de...tristi. . .si de neinteresanti suntem. Si asta e intrebarea: cat de trist vrei sa fii...sau cat de vesel aici si in Imparatia lui Dumnezeu? Vrei sa fii o caricatura „frumoasa " sau o frumusete ascetica, plina de slava Lui? Si raspunsul ni-1 dam... in tacerea a ceea ce facem. Amin ! 257 Predica la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir [26 octombrie 2012] Iubitii mei 111 , cei care ii cinstesc pe Sfinti... cunosc ce fac Sfintii pentru oameni. Ce minuni fac Sfintii pentru oameni... cand oamenii isi deschid inima catre ei. Cand li se roaga cu inima pocaita, plina de durere pentru pacatele lor...dar si ale intregii lumi. Pentru ca atunci cand iti pasd de ?me...incepe sd iti pese si de ceilalti. Iar daca iti pasa de ceilalti... intelegi sensul pelerinajului: acela de a ne uni in jurul unui Sfant pentru a ne bucura impreuna cu el. . .si intre noi. Insa cine nu intelege bucuria pelerinajului... e atent doar la cdti bani strange Biserica de la pelerini...la cine s-a mai imbrancit. . .si la cati li s-a facut rau. Dar e bine sa ti se faca rau... la Sfinti . . .decat sa ti se faca rau de atata bautura. . . sau de atata placere . . . Nevointa de a veni si a te ruga la Sfinti e una cuvioasd, una care te linisteste si te umple de pace... pentru ca venitul rau ti se putea intampla oriunde. Si acum, la saracia noastra, poti muri oriunde... sau oriunde ti se poate face rau... chiar daca te vad sau nu te vad camerele de luat vederi. Cu alte cuvinte: ce rost are sd mergi spre Sfinti? Si de ce Sfintii nu au pur si simplu niste „ramasite pamantesti" ci Sfinte Moastel Pentru ca venirea spre Sfinti e invdtarea comuniunii, invatarea lui a fi impreuna .. .iar Sfintii nu au niste „cadavre" pe care le sarutam 111 Predica scrisa in data de 25 octombrie 2012. 258 ci niste „comori de har" prin care mirosim. . .Imparatia lui Dumnezeu. Iar daca ei sunt martorii Imparatiei...atunci marile vedete/ noutdti ale lumii sunt Sfintii .. .pQntru ca ei ne vestesc prin viata, cuvintele si Sfmtele lor Moaste .. .Imparatia lui Dumnezeu/ lumea ce va sa vind. Pentru ca nu cautam noi noutateal Altfelul zilnic? Atunci asta e noutatea: schimbarea zilnica in bine. Transfigurarea noastra! Si daca vrem sa vedem daca suntem in bine .. XvQbuiQ sa fim mereu cu Sfintii Lui, sa ne vedem prin vorbele si viata lor viata noastra... sa ii rugam pe ei sa ne dea lectii de viata. Tocmai de aceea un pelerinaj ne face intotdeauna avizi de a citi teologie si de a ne ruga... si nu de a cdsca. Ne trezeste. Ne face sa fim atenti. . . Si sa intelegem de ce Sfantul Dimitrie din Tesalonic 112 priveste din Icoanele lui spre noi cu arma in mdnd. Da, el a fost militar...si a fost strdpuns cu sulitele pentru credinta in Hristos Dumnezeu. . .in primii ani ai secolul al IV-lea d. Hr. Insa Sfintele Icoane nu ne indeamna la rdzboi intre natii... ci la un rdzboi duhovnicesc, cu demonii si cu pacatele. De aceea trezvia, privirea lui sigurd inspre noi dar plina de cuviintd...Q un indemn spre a indrdzni in Hristos, spre a indrazni sa facem binele si sa ne bucurdm dar si sa suferim pentru binele pe care il facem. Pentru ca, in mod inevitabil, facand binele vom starni reactii adverse de la demoni si de la oameni... Nu insa si de la Sfintii lui Dumnezeu. . . 112 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Dimitrie_Izvor%C3%A2toral_de_Mir. 259 Ei ne vor ajuta sa intelegem ceea ce doar intuim... sa pretuim calea spre El...sa o vedem tot mai clar. . . Insa, au dreptate si cei care vad doar afaceri bisericesti in jurul pelerinajului. Dupa cum si cei care vad doar mersul la Sfinti. . . Primii vad, in mod preponderent, latura vazuta a lucrurilor. . .pe cand ultimii, pelerinii, accentueaza latura experimental;!, duhovniceasca, a intalnirii cu Sfintii. Insa pelerinajele se fac cu bani... si Bisericile se intretin cu multi bani. Da, dar nu numai cu bani... ci si cu mult har si cu multe eforturi duhovnicesti. . . De aceea trebuie sa impletim intotdeauna vazutul cu nevazutul la un pelerinaj...cat si in perceptia noastra despre Biserica. Pentru ca, daca reducem Biserica la afacerile si pacatele ei nu mai 77 vedem pe Dumnezeu lucrand in ea...sau daca vrem sa II vedem doar pe Dumnezeu lucrand in ea si pe toti Sfinti. . .nu mai gasim slujitori care sa fie „atat de Sfinti" pe cat ne trebuie. Dar adunandu-ne la un loc, vazandu-ne unii pe altii, ne cunoastem bunele dar si limitdrile noastre. . . Pelerinajul si slujba, venitul la conferinta sau colocviu, oriunde suntem impreuna reveleazd adancul nostra. . .dar si suspinul nostra. Pentru ca si neimplinirea, pacatul nostra... e comunitar, afecteaza comunitatea. . .chiar daca 1-am facut in ascuns. Iar privelistile acelea dramatice .. .in carc.au fost martirizati Sfintii lui Dumnezeu erau tablouri vii ale mdretiei umanc.dar si ale josniciei umane. Pentru ca tortionarii si cei avizi de crazimi se bucurau . . .iar crestinii erau siderati. Erau plini de durere pentru ce puteau sa faca unii oameni. . .semenilor lor. 260 De aceea am accentuat faptul ca armele Sfmtilor nostri militari nu apar in Sfintele lor Icoane pentru a indemna la vreun „razboi sfant" impotriva paganilor si a ereticilor...ci la unul duhovnicesc: impotriva propriilor noastre patimi. De ce? Pentru ca scopul vietii noastre e de a scoate pdcatul, pornirea spre rdu din noi si de a ne umple de iubirea Lui. Pentru ca semnul de identificare al crestinilor nu este doar rdvna pentru Ortodoxie . . .prin care vrem sd ii mitraliem pe altii. . .ci rdvna care iubeste. Ravna care il iubeste teologic pe celalalt. Care il iubeste delicat. 5 Care ii arata in ea insdsi pe Dumnezeu, Care cheamd... dar nu forteazd oamenii spre a face binele. Si de ce rdvna care iubeste, care il iubeste pe celalalt cu iubirea lui Dumnezeu, e semnul Ortodoxieil Pentru ca iubirea e relatie si rdvna pentru adevdr trebuie sa fie in relatie... si nu doar o asumare a unor lucruri scrise. Caci daca ne uitam cu atentie la altfel de „credinciosi", in istoria trecuta si recenta, care i- au omorat, i-au ars, i-au jupuit de vii pe cei care nu avea „ravna lor"...intelegem ce pericole ne pasc si pe noi... daca vrem sd ii ortodoxizdm cu forta pe altii. Insa rdvna reald, teologia reala e aceea care nu face binele cu forta .. .chiar daca are binele care te sfinteste. E cea care acceptd capacitatea celuilalt de a intelege, de crea, de a se ruga, de a posti...si care il sprijind cu iubire spre o tot mai mare intelegere. Acesta fiind motivul pentru care am pledat si voi pleda pentru delicatete in relatii, pentru cunoastere continud a credintei noastre dar si a neputintelor noastre, pe comunicare si respect reciproc, pe asumarea a ceea ce esti. 261 Fara acestea toate suntem niste ortodocsi 5 f aroganti si autosuficienti, care nu au timp de detalii .. .tocmai pentru ca nu sunt oameni ai detaliilor. Insa sfmtenia e formata din detalii. . . 5 Din momente fara de care nu poti merge mai departe. . .ci te intorci ca racul. . . Si in momentele de cumpdnd, in momentele cand trebuie sd alegi...ai nevoie de ajutor, de luminare, de sprijin...si din partea Sfmtilor. . .dar si din partea slujitorilor Bisericii. Ai nevoie de cuvantul si de fapta venite la. . .momentul potrivit. De aceea in pelerinajele, in orele noastre de citire si de rugaciune, in odihna noastra...nu trebuie sa uitam ca ne pregatim pentru a da rdspunsuri .. .si pentru noi... si pentru confratii nostri. Iar Sfantul Dimitrie din Tesalonic, care izvordste mir dar si multe minuni si intraiutordri a dat si da rdspunsuri pentru noi. . .pentru ca si-a asumat viata si vesnicia cu Dumnezeu. 5 5 5 Fapt pentru care suntem indemnati sa luam foarte in serios viata si relatiile •J 5 5 5 noastre... pentru ca ele trebuie sa fie raspunsuri clare, fara echivocuri, pentru vesnicie. Pentru ca el luand in serios grija pentru altii si purtdnd/ rdbddnd chinuri pentru Stapanul Bisericii a devenit „mare aparator intru primejdii", dupa cum spune troparul sau. Mai ales in cutremurele infricosdtoare de pamant. . .dar si in cele sufletesti. . . Pentru ca a iesi biruitori in luptele noastre interioare e tot la fel de important ca si pacea lumii. Caci doar atunci cand esti implinit si plin de har... pacea lumii e o bucurie peste bucuria din tine. Dar cand esti asediat si inauntru si in 5 5 5 afara ta. . .viata e un chin. 5 Iar noi venim cu chinurile noastre la Sfinti, ca la niste prieteni, si vedem cat de folositori sunt pentru noi! 262 Ce doctori, ce psihologi, ce prieteni, ce povatuitori de nota o mie sunt Sfintii. Dar numai atunci cand renuntam la buna pdrere despre noi, la orgoliu, la superbie, la vanitatile de tot felul...si ne umplem de bunatatea si de frumusetea Sfmtilor. Iar de Sfintii lui Dumnezeu si de Sfintele lor Moaste si Icoane trebuie sa ne atingem mai intai cu sufletul, prin rugaciune...pentru ca sa simtim apoi...si prin trupul nostru bucuria intdlnirii cu ei. Si Dumnezeu sa ne dea tuturor sa ne intdlnim cu Sfintii Lui... si sa invdtdm de la ei, de la toti, cum sa II cinstim pe Dumnezeu Cel in Treime inchinat si slavit, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Dull Dumnezeu, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! 263 Predica la pomenirea Sfantului Preacuviosului Dimitrie Basarabov [27 octombrie 2012] Iubitii mei 113 ma jigneste crestinul si, cu atat mai mult, teologul, care ia lucrurile minore sau slabe de la Sfinti drept exemplu de urmat pentru viata lui. Sau, si mai grav, eel care isi gases te scuze pentru pacatele lui...prin aceea ca si unii Sfinti au avut greselile lor. Insa, daca vrei sa inveti de la Sfinti sau daca vrei sa ii iei de exemplu... ia-i in acele lucruri cu care te intrec enorm de mult... si prin Predica scrisa in data de 26 octombrie 2012. 264 care te fac si pe tine agerl mereu preocupat spre mai mult. Adica nu trebuie sa il luam pe Sfantul Dimitrie Basarabov drept paradigma pentru a nu face studii... pentru ca el era vdcarul satului... ci sa il luam paradigma de ascezd si de incredere in Dumnezeu... si de delicatete fata de fapturile lui Dumnezeu... incat si-a pedepsit trei ani de zile piciorul cu care a omordt pasarile. Cu siguranta, el nu e teolog ca Sfantul Atanasie eel Mare sau ca Sfantul Fotie eel Marc.dar e Sfant pentru smerenia lui, pentru cuviinta lui, pentru iubirea lui de Dumnezeu si de oameni. Si Dumnezeu asa Isi iubeste Sfintii: dupa 9 9 t f 9 ± mdsura lor. . .si nu dupa una standard! De aceea am tot zis si o sa o repet pana intra in toate urechile si inimile: Nu-i separati pe Sfinti sau nu cautati ca toti sa fie la fell Nu 5 9 5 Si unde credeti dumneavoastra ca va veni predicatorul baptist, adventist, penticostal, mormon sau iehovist. . .in parohie? La eel care predica excesiv de multl Sau la eel care predica 5 minute pe saptamdna sau odatd la 3 lunil Dumneavoastra stiti adevarul. . .dureros. . .al realitatii. . . Pentru ca dumneavoastra nu va faceti ca vedeti ceea ce vedeti. . . Ceea ce vedeti. . .chiar se intdmplal Insa noi, care si noi vedem ce se intampla...ne facem ca „nu se prea intampla". . .pentru ca altfel „murim de foame". Ne scuzdm unii pe altii...pana cand nimeni, probabil, n-o sa ne mai scuze.. . Romano-catolicii spre exemplu, bucurosi de o astfel de vastitate teritoriald... au crezut ca nu vine niciodata scadenta...si ca bisericile lor or sa stea pline si gingase... chiar daca nu exista predica, viata duhovniceasca, sfmtenie, corectitudine... S-au inselat! 305 Si noi mizam mult, excesiv de mult pe omenta poporului roman, pe cat de primitori suntem noi, pe faptul ca suntem credinciosi de la Sfantul Andrei, pe faptul ca suntem multi in sondaje, pe faptul ca facem Biserici din „bani dubiosi"/ donatii...ca nu e nevoie de prea multd predicd si nici de prea multd potrivire intre vorbd si faptd... Insa scadenta vine... si e pe druml Pentru ca, din milioanele de romani ortodocsi, doar o minoritate stie ca pe Dumnezeu II mai cheama si „Sfanta Treime", stie ce e acela har si l-a experiat, cunoaste ce e mdntuirea, stie opere patristice, canoane, dogme, carti de cult...pe cand majoritatea crede ca Biserica e doar...ce se vede cand intri in Biserica, in clddire... Si, la Spovedanie, nu te mai miri ca omul nu stie de niciunelea... nici ce e pdcat, nici ce e virtute, nici ce e normalitatel fire sc... si a-i vorbi tu despre „ce spun Sfintii Parinti referitor la pacatul cutarc.sau la cat e canonisit pacatul cutare" inseamna nu numai un gest de neadecvare extrem al preotului la „realitatea parohiala" ci si o pierdere de timp. Ortodoxul trebuie sd invete acasd, sa isi stoarca creierii sa isi cunoasca credinta, sa se nevoiasca, sa se roagc.si, la Biserica, preotul, prin predici dese si concentrate, pline de adevaruri. . .sa ii nuanteze convingerile teologice. Daca noi facem abecedarul la Biserica. . .si acasa somdm... sau si la Biserica noi cascam...Q logic de ce stim „atat de multe despre credinta noastra" incat „ne e rusine sa vorbim despre ea". Predica e periculoasd . . .pentru ca naste monstri. Un tanar care intelege ce vre«...alaturi de un varstnic care intelege ce poate . . .sunt „periculosi". Pleaca de la Biserica... si iti intorc predica la 360 de grade. Ce-ai spus tu. . .si ce au inteles ei. . . 306 Motiv pentru care, daca nu o ai scrisd... sau inregistratd . . . ca sa o ardti superiorilor tai. . .nu te crede nimeni ca tu ai spus „bine"...dar „s-a inteles prost"... pentru ca „nimeni n-a inteles-o bine". De fapt, cine cam intelege „bine" toata slujba noastra, cea plina de teologie? Cine o stie „fara gres"? Ca daca toata lumea ar sti „tot ce trebuie stiut" nu am mai avea pentru ce predica. Predicile sunt pentru cei care nu stiu... nu pentru cei care stiu. Pentru cei care stiu... predica e o posibila noua nuanta. Asa ca predicile excesive sunt cele mai bune predici. Daca in ele sunt eruditia ta, nevointa ta, 5 7 5 7 curatia ta, sfintenia ta, teologia Bisericii...atunci predicile multe si despre multe sunt cele care hrdnesc Biserica Ortodoxa de aici, din Romania si de pretutindeni, cat si pe altii din afara ei. Cei mai jalnic e cand te citesc baptistii si te fura la idei sau cand adventistii invata de la J 5 5 tine, preot ortodox, despre cum merg lucrurile „la noi". . .iar ortodocsii „nu au timp de tine". Penticostalul predica 3 ore... noi predicam 8 minute... hai 10... Baptistul incepe predica de la Iona sau de la Judecatori, de la Matei sau de la Facerc.pe cand noua ne e frica/ rusine/ „emotie"/ teama sa incepem predica de la Sfantul Macarie eel Mare, de la o vorba de la televizor, de la un tropar, de la un filosof sau de la un desen animat...si sa 5 continudm cu Evanghelia zilei. Iehovistul face tam-tam mare, dulceag din punct de vedere muzical...noua ne e teama sa invatam sa cdntdm bine la strana...si cu durerea 5 5 pocdintei in inima si in glas. In loc sa fie jale sfdntd, bucurie rard la slujbele noastre, freamat duhovnicesc in toata Biserica... baba Rada atipeste . . .dozmna Elena strdmbd din nas . . . 307 De aceea predica e cea mai periculoasa asumare a libertdtii duhovnicesti. Din cauza ei ierarhi ortodocsi au fost anatematizati in mod nedrept, Profetilor li s-a tdiat capul, preoti si monahi au fost martirizati in chinuri groaznicc.a produs multe calomnii si ani de inchisoare . . .prin cateva cuvinte predicatoriale . . . Adica, chiar asa, ce mare lucru a spus Sfantul loan Botezatorul sau Sfantul loan Gura de Aur...de imparatesele timpului lor au sarit ca arsel Au spus niste pdcate de totpldnsul. . . Asa, si pentru atdta lucru, sa tai capul la un om. . .sau sa il trimiti in exil? Da! Pentru ca predica... dupa cum v-am spus . . .efoarte-foarte periculoasa. . . Predica reald e cu cdrtile pe fata . . . Si in functie de cat nu suportd adevarul cei din jur...primesti, in loc de multumiri si binecuvantari... cateva pietre, bastoane, anateme... Insa numai multele predict si alfabetizarea teologicd aduc pe oameni la Sfmtele Taine si la viata ascetico-mistica a Bisericii. Daca nu cunosti ce sa faci... n-ai cum sa iubestipe cine nu cunosti. Cum sa te indrdgostesti de Dumnezeu si de Sfintii Lui cand nu ai nicio idee magnified despre ei? De unde sa stii tu istoria si sfintenia Bisericii, daca la viata ta...n-ai citit nicio carte esentiala, profunda a Bisericii? Si e normal sa te inspdimdnt si sa nu ma intelegi. . .cand tu ai citit 3 cdrti. . .iar eu 5.000 de cdrti. Cand pentru tine viata Bisericii e „ca veni vorba"...iar eu asta fac toata ziua: aprofundez viata si teologia Bisericii. Si cum sunt eu periculos pentru tine. . .daca vreau sa te ajutl 308 Si de ce sunt „nefrecventabil", cand ma chinui, pe fiecare zi, pentru tine, pentru el, pentru ea, pentru ei, pentru toti...dandu-mi viata si opera spre slujba Bisericii? Oare toti trebuie sa fim „prosti" ca sa fim „frumosi"? Oare toti trebuie „sa orbecaim" ca sa parem ca „suntem in stare"? Predica, iubitii mei, e ceva...nu stiu a cdta oara o spun in aceasta predica. . .p-e-r-i-c-u-1-o-s. Si pentru ca e periculos de bund predica... la fel ca mancatul sau baia generala...sau, mai bine zis, ca sanatatea duhovniceasca si viata vesnica...e bine sa 5 5 5 ascultati multe predici si sa trditi in ritmul lor. . .decat sa va fie plansul vesnic. Amin! 309 Predica despre pdcdtosi (5 noiembrie 2012) Iubitii mei 124 , cand Sfantul Apostol Petru a vazut ca i se rup mrejele de atata pestc.a recunoscut in fata Domnului ca este k\iapx(SiX6c, [amartolos]/ pacatos [Lc. 5, 8, cf. GNT]. Pentru ca iti vezi adancul tau, cu adevarat, numai fata in fata cu puterea slavei Sale. In Lc. 7, 34, Domnul rezuma lucrurile pe care oamenii le spuneau despre El, adica faptul ca este „prieten al vamesilor si al pacatosilor [cf)i.A,0(; xelcovcov kol a|iapTcoA,wv/ filos telonon che amartolon]". Si Domnul a recunoscut intotdeauna ca este Prietenul tuturor celor care se pocaiesc. Femeia de la Lc. 7, 37 era ociiapxcolot; [amartolos]/ pacatoas a... dar Domnul i-a iertat pacatele ei [Lc. 7, 47]...iar la In. 9, 16, fariseii au spus despre Domnul, Cel fara de pacat, ca este „oc|j,apT(joA,6(; [amartolos]/ pacatos". Dar au ramas in pacatul lor. . . Pentru ca pacatul se iarta prin puterea lui Dumnezeu si prin pocainta... dar a ramdne in 124 Predica scrisa in ziua de 5 noiembrie 2012. 310 pdcat inseamna a rdmdne in moarte... in cadere... Adica si eu sunt pacatosl . . . Lucru pe care trebuie sd il constientizdm cu totii...despre noi insine: ca suntem pdcdtosi. . .ca am gresit in fata Domnului. - Si cum ne dam seama ca am gresit! Cunoscand voia lui Dumnezeu... cunoscand impotriva caror porunci ale Lui am gresit. . . De la Rom. 7, 23 aflu ca eu sunt rob „legii pacatului" [tco v6|j,cp ifn; a[iapxLaQ/ to nomo tis amartias]. Ca in mine, datorita pacatelor mele, am instaurat o alta lege... care nu era in omul creat de Dumnezeu: legea pacatului. Omul a fost creat de Dumnezeu plin de har... si numai pacatul 1-a facut pdtimas/ pdcdtos/ muritor. . . Adica eu, ontologic, sunt rdnit de pacatele mele... si legea pacatului din mine lupta impotriva „legii mintii" [tco v6|itp tou vooqI to nomo tu noos, Rom. 7, 23, cf. GNT] mele, adica a ratiunii. Si daca as trdi tot timpul potrivit ratiunii mele luminate de har... daca mi-as asculta constiinta...daca mi-as asculta Dumnezeul...nu 5 5 5 as mai cadea in pacate fdrd ratiune. Pentru ca pacatul ma destructureazd interior. . . E ca viermele care mdndncd marul...si pe afara pare sdndtos . . .mmii din el... si nu ai ce manca. . . Sunt pdcdtosi .. . Recunosc in fata constiintei mele, pe baza a ceea ce vdd in minc.dar si stand in fata Preamilostivului Dumnezeu. . . Pdcdtos... adica cu lucruri putrede in mine. 311 Cu lucruri reperabile ca fiind rele/ pdcdtoase... De aceea ma rog: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md pe mine, pdcdtosul! Pentru ca stand in fata Lui ma vad pe mine gol de bunatate, de framusete, de har, de sfintenie... Si constiinta pdcdtoseniei mele vizeaza o realitate ontologicd, vizeaza adevarul despre mine, pe care il constientizez tot mai mult in dialogul rugdciunii cu El. Tot ma rog. . .tot insist. . .tot chem prezenta Lui. . .si aflu ca sunt. . .pdcdtos.. . Asa ma simt si ma vad eu...pe masura ce // las pe El sa mi Se dezvdluie prin slava Lui. Iar daca nu m-as simti pdcdtos... as fi un ingdmfat, un teribilist, un om care se preface.. . Si nu mi-ar folosi la nimic.sa ma cred „sfant"... pentru ca eu, in mine, m-as simtit tot la fel: pdcdtos .. . Si, dupa cum ati vazut, Sfantul Petru si-a dat seama ca e pdcdtos .. .vazandu-L pe Domnul poruncind pescuirea...si dupa ce ea s-a produs atat de minunat. S-a simtit pdcdtos... la contactul cu prezenta Lui. La fel si noi ne simtim pdcdtosi inauntrul nostra... si nu trebuie sa ne punem un inscris pe spate cu: pdcdtos.. .pentru ca nu suntem pacatosi in fata oamenilor. . .ci a Lui.. . Daca pacatul ar fi iertat si curdtit de oameni din fiinta noastra. . .atunci pacatul ar fi nu numai intre noi si Dumnezeu ci intre noi, Dumnezeu si oameni. Asta nu inseamna ca pacatele noastre nu ii afecteazd si pe altii. . . Dimpotriva: ii afecteaza la greu. Insa aici vreau sa privim lucrarile din perspectiva iertdrii Lui, a relatiei cu El... pentru 312 ca pacatele impotriva oamenilor. . .sunt tot pacate impotriva Lui, in ultima instanta. Sunt pacatos . . .pentru ca vad cat de necurat sunt in comparatie cu mdretia slavei Lui. Sunt pacatos... pentru ca nu vreau sa fiu pacatos. Adica tocmai pentru ca imi asum nevointa pentru pacatele mele ma consider pdcd tos. Pentru ca, daca as vrea sa trdiesc in pacat...nu m-as mai numi pacatos... ci „smecher". Si cand ma numesc pacatos .. .deja ies din pacatele mele. Pentru ca recunosc cine sunt...m comparatie cu El. Si pentru ca stiu mila Lui, iertarea Lui, vin si ma spovedesc Lui si preotului duhovnic... pentru ca sa scap de pacatul din mine. Sa ma indreptez intra caile Lui. - Si ce spun, de fapt, la Spovedanie? - Ce am pacatuit... Le insir de la cap la coada. . . Si prin iertarea preotului simt iertarea lui Dumnezeu in viata mea, iertare dumnezeiasca...care lucreaza indreptarea in mine. Din cocosarea adusa de patimi...ma indreptez de suflet spre Dumnezeu. . . Si simtind ca lucrez binele. . .nu uit ca sunt pacatos... pentru ca stiu de unde m-a scos Dumnezeu. . .de fiecare data. . . Dumnezeiasca Spovedanie e scoaterea Sfantului Moise din mare, in cosulet, cand era mic.sau trecerea lui Israel prin mare cu picioare vesele. Pentru ca stricam, de fiecare data, pacatul din noi, ne facem noi... pentru o noud intrare in pamantul fagaduintei. Si fie ca Dumnezeu sa ne dea tuturor sa intrdm.. .in pamantul fdgaduit noud al Imparatiei Sale. Amin! 313 Predica despre supermarket (6 noiembrie 2012) Iubitii mei 125 1 1f\ Sfantul Patriarh loan Gura de Aur a 1 97 1 9R 1 9Q predicat despre statui , hipodrom si teatru , printre multe alte subiecte predicatoriale ale Preafericirii salc.iar eu va predic astazi despre supermarket. 125 Predica scrisa in ziua de 6 noiembrie 2012. 126 A se vedea: http://www.documentacatholicaomnia.eu/20_30_0345-0407- _Iohannes_Chrysostomus,_Sanctus.html. '" Idem: http://www.documentacatholicaomnia.eu/03d/0345- 0407,_Iohannes_Chrysostomus,_Homilies_on_Statues,_EN.pdf. '"''' Idem: http://www.documentacatholicaomnia.eu/02g/0345- 0407,_Iohannes_Chrysostomus,_De_circo,_MGR.pdf. " Idem: http://www.documentacatholicaomnia.eu/02g/0345- 0407,_Iohannes_Chrysostomus,_Contra_theatra,_MGR.pdf. 314 Adica tot despre un loc public. . . Un loc public in care nu va invit sa nu mergeti ci pe care va invit sa ii intelegem semnificatiile. Si pentru ca sa extindem aria de intelegere, daca am pune si hipermarketul si mallul si ce-o sa mai apara in materie de multe la un loc, ar fi acelasi lucru: o discutie despre semnificatiile unui loc comercial, adesea ultra-central in Romania, unde se comaseazd marfurile, mancarea, distractia. . .dar si banii romanilor. Adica romanii stau rdsfirati . . .pe la casele lor...nu se prea cunosc unii cu altii in marile orasc.sau se cunosc din vedere in micile orase. . .ceva mai mult la sate. . . Dar la supermarket, la hipermarket, la mall etc. ei se aduna cu totii sub aceeasi cupola.. .de la bun inceput supermarkets fiind „o biserica postmoderna", adica un loc de adunare pentru multi oameni. . . La Biserica nu mai dau ndvald.. .pentru ca fiecare e „cu credinta lui"...dar la supermarket toti dam ndvald pentru ca e „o biserica trans- confesionala, trans-religioasa, tras-nationala, trans-culturala, trans-educationala". Mai pe scurt: primeste pe toata lumea...chiar daca nu ai bani la tine ca sa cumperi... Pentru ca nu cumperi azi, nu cumperi mainc.dar poimaine, peste o luna...iti face cu ochiul un aragaz, o haina, o carte, un computer, un ceva. . .si tot acolo lasi banii. . . La inceput a fost numai pentru mancare, haine, de-ale casei... Apoi si-au dat seama ca oamenii trebuie sa socializeze aici...sa manance, sa bea, sa agate o partenera. . .sa isi formeze gusturile. . . Si pentru ca sa itiformezi gusturile trebuie sa te re-iconizezi. La Biserica, la noi, cand vii la inceput... intelegi cum e cu statul in picioare, cu 315 ce se poarta in cap, cum se vorbeste, ce Sfinti sunt pe pereti, ce culori si ce mirosuri exista in Biserica... Pentru ca sa vii la supermarket trebuie sa primesti acasa o revista cu produsele...mari, voluminoase. . .pentru ca sa te invete sa vezi. Sa vezi ce vor ei sa vezi. Reclama, in aparenta, e gratis... si stivd.. . Insa ea ti se va deduce din pret. Din pretul la lapte, cascaval, bere, morcovi si malai. . . Tu, romanul lui 2012, esti modest la punga. America isi alege liderul azi, noi vom alege in cur and parlamentarul, noi am fost furati bine in ultimul timp...noi am fost sdrdciti bine in ultimul timp...noi am fost imbolndviti bine, atent, in ultimul timp...noi am fost indatorati pe ani de aici incolo in ultimul timp...dar supermarketul este tot la fel de „prosper". Am trecut prin 4 ani de austeritate financiard (2008-2012) dar supermarketul are preturi si mai mari. . .nu: si mai mici. Pentru ca produsul intra in Romania (vamuit sau nu, Dumnezeu mai stie!) cu 3 lei si ajunge la supermarket cu 23 de lei. Si de aceea supermarketul nu s-a sfrijit. . .dar romanii, da. Tocmai in vara lui 2012...supermarketurile romanesti „au inteles" ca trebuie sa cumpere si produse de la romdni, proaspete, pentru ca cele aduse din export ajung polite bine... Si, la Bucuresti, spre exemplu, la sfarsitul verii - inceputul toamnei lui 2012 -, s-au putut cumpara si din supermarketuri romanesti: legume, fructe si vegetale romanesti proaspete si cu pret mai scdzut. Insa cum au luat ei rosiile, strugurii, morcovii, ceapa si usturoiul de la tarani...fara sa am statistici...intuiesc ca au fost la preturi ridicole. 316 Caci daca kg de varza era 2-3 lei in supermarket. . .cu cat l-au luat de la producator? Pe strada, in drum spre Alexandria, am vazut pe cineva vanzand kilogramul de cartofi cu 50 de bani. 50 de bani sau un leu... am oprit si am cumparat kilogramul de pepene rosu. Insa ca sa pui cartofi, sa ii ddddcesti cateva luni si apoi sa ii recoltezi...la fel, sa pui pepeni, sa ii uzi, sa ii pazesti, sa ii recoltezi...sa ii duci tot tu la vanzare si sa ceri pe ei 1 leu...Q strigdtor la cer. E strigdtor la cer... pentru ca 10 DVDuri sunt intre 13 si 22 de lei, un laptop bun costa salariul mediu integral pe 4-5 ani, painea e intre 0, 90 bani si 3-5 lei...dar un spray e de la 15-20 de lei in sus. Adica preturile nu reprezinta echivalenta muncii. Ceva mult muncit... costa mai putin decat cevafdcut la norma. - Deci ce e supermarketul? - O institutie comerciala care rivalizeaza cu Biserica la modul conceptual, care isi aroga, in mod fals, atributele culturalizdrii si ale emancipdrii populatiei, cand Qstprofitd de nevoia oamenilor de a-si cumpdra lucrurile de care au nevoie. Supermarketul nu e nici Biserica, nici Academie, nici Scoala, nici Biblioteca, nici Crucea Rosie. . .dar el mimeazd ca arfi. De aceea, pe la sarbatori si zile mari, face spectacole, da preturile jos, te face sa te simti „ca acasa"... O institutie cu iconismul ei reificant, care te transforma in mar fa. Daca Icoana te lasa sa vezi mai departe, adica ve£«z'cz'a...publicitarismul comercial te leaga de pdmdntesc, de produse ca de o piatrd de moard. 317 Supermarketul ideologizeazd prin dorinta de a-i invata pe oameni sa vina la un loc. . .dar sa nufw impreund. Da impresia de adunare ve>zY«...cand oamenii vin la modul individual sau familial... si „comunitatea" care se vede e falsa, e ireala. . . El nu face altceva decat sa centralizeze banii...pQ cand iti da impresia ca el uneste orasul, ca ii uneste pe oameni. . . Cand se deschide supermarketul oamenii sunt pescuiti cu oferte. Televiziunile sunt pldtite sa vorbeasca, la fel si onlineul. Lucrurile sunt puse la locul lor, casierele sunt mai drdgute, exista pungi . . .exista curdtenie. E nevoie doar de o sdptdmdnd ca sa iti dai seama...ca supermarketul a dat-o pe lene, ca a devenit irascibil, neglijent, prost crescut. . .pentru ca cei care lucreazd in ele, adesea cu putine clasc.de la periferie sau de la tara...cu putin drag de munca, cu putina experienta, fac front comun cu cei care vin sa cumpere, nici ei, cu totii, „de la academie". Asa ca dincolo de conceptul megaloman de a crea un oras comercial in tranzit sau de a crea o sumd de cumpdrdtori fdrd relatii sociale intre ei al supermarketului...stau frica, singuratatea, nevoile grosiere ale oamenilor...care nu se intdlnesc in mod real cu nimeni...chiar daca vad multime de oameni in jurul lor. Iar supermarketul, care a preluat ideea comuniunii de la Biserica dar a decomunionalizat-o, a scos din ea orice intdlnire reald, transfiguratoare. Si vii pentru ca sa cumperi. . .dar nu pentru ca sa te intdlnesti. Si vii si esti primit „calduros" doar daca... ai bani... 318 Insa supermarketul este un mic centru de unifware atomizantd a oamenilor. El ne pune la un loc pe cand ne inchide in sine. El e racordat la online, la ambitia mondializantd a umanitatii... pentru ca mondializarea... un alt concept care rivalizeazd cu Biserica...doreste o unitate in singurdtate a tuturora, fara referinte spirituale unice. La fel ca la supermarket... eu intru in online daca pot sa imi cumpar computer, laptop, telefon „destept"...daca stiu sa folosesc toate acestea...daca stiu sa imi creez spatiu online, daca am ce sa spun in el, daca am vizitatori, daca am bani sa imipldtesc hostingul. Sau daca am nevoie doar de „intalniri online", folosesc o camera web, un email, un spatiu de socializare. . .si sunt unul dintre cei care ma due la supermarket cu cosul, vad produsele, mi le aleg...si zic si eu trei cuvintc.la cumpararea lor. . . Insa, ca si la supermarket, exista riscul ca nimeni sa nu ma bage in seamd. . .sau ca totul sa ma enerveze . . .pentm ca in online sunt aceiasi cusurgii, aceleasi mutre acre, aceiasi bdgdtori in seamd de la supermarket, de pe strada, din tot locul... Adica singuratatea este „cu noi" la supermarket, in online, in mersul la munca si la studii in strainatate, pentru ca de ea scapam numai prin relatii reale, eclesiale. Prin relatiile care au constiintd, care au trans cendentd, care au verticalitate . Mai pe scurt: nu avem ce face... pentru ca ne-au distrus pietelc.si de aceea au aparut supermarketurile ! A murit omul care facea sepci, tanti care facea rochii pe comandd, nu mai gasesti nasturi, curele, pantofi, batiste, haine ca lumea...si omul care produce acasd... produce putin... nu pentru tot satul. 319 De aceea, cand putem sa-l ajutam pe producatorul roman sa se descurce...^ cumparam de la ell Sa cumparam de la tarani, de la micii mestesugari, de la oamenii care fac lucruri de calitate. Adica de la cei care se ocupd cu ceva... si nu de la cei care mimeaza atotstiinta. Iar cand va duceti la supermarket uitati-va \apret si laprodus in acelasi timp! Mirositi-1, pipaiti-1, intoarceti-1 pe toate partile...cereti referinte despre el, chit ca ii enervati la culme pe angajatii lor adesea insolenti... Pentru ca veniti acasa cu carnea de pore si e imputitd, laptopul are erori si nu functioneazd, mixerul ia foe, laptele e de aruncat... si e pdcat de putinii bani pe care-i aveti si pe care numai dumneavoastra stiti cum i-ati strdns.. . Intrati in supermarket nu ca intr-un „loc religios". . .ci ca intr-un loc cu capcanel Pentru ca, la fiecare pas, puteti fi mintiti si inselati pe banii si pe timpul dumneavoastra. 320 Predica despre Sfintii Ingeri (8 noiembrie 2012) Iubitii mei 130 1 ^1 Laura Andresan ~ ' isi numeste cititorii, adesea, „ingerii mei". De unde rezulta ca toti Ingerii sunt „cititorii" Laurei Andresan. Adica: pe Ingeri „ii intereseaza" despre sex. Natalia Barbu imi spune: „tu esti ingerul meu" 132 . Directia 5 133 are „un inger"...cu sani. Si, la fel, si Dan Bittman 134 . 5 1 7 5 In concluzie: iubitii nostri „mgern nostri". In concluzie: o perspective mundanal terestra despre anghelologie. Despre ierarhiile Ingerilor. Lucru care nu e curios/ mirabil in spatiul romanesc.pentru ca multi cred ca „asa cum e 130 Predica scrisa in ziua de 6 noiembrie 2012. 131 A se vedea: http://www.profadesex.com/2012/10/22/dependenta- de-sex-boala/. 132 Idem: http://www.youtube.com/watch?v=-YCbYrw9QZU. 133 Idem: http://www.youtube.com/watch?v=higEqhn4ilY. 134 Idem: http://www.youtube.com/watch?v=hOKwZ71N-Pc. 321 pe pdmdnt e si in cer". Fapt pentru care, atunci cand dau ceva de pomana . . .se gandesc la mort, ca i-o fi si lui „foame". Adica o perspective pdgdnd despre Rai... pentru ca paganii credeau ca zeii fac sex, mananca, beau, se dusmanesc si se ucid intre ei chiar acolo, „sus", in empireul lor. Dar, daca intalnesti un confrate „mai tuiculitar", caruia ii place sd dea pe gdt... si te cheama Mihai sau Gabriel... pe 8 noiembrie...te saluta cu: „Sa traiesti Sfinte Mihailel Nu faci si tu cinste. . .cu una mica?". Adica „Sfantul Mihai" = eel care ii poartd numele Sfantului Arhanghel Mihail. Nu sunt multi nici aceia care fac diferenta intre sufletele celor adormiti si Sfintii Ingeri. De aceea, in dorinta lor de a-si vedea fata moarta...sau sotia...au apelat la spiritisti si la vrajitori...si li s-au aratat demoni in loc de cei din familia lor... si i-au mintit demonii de i-au nenorocit cu totul. Degeaba a fost Hasdeu 135 mare filolog...Caci atunci cand i-a murit Iulia , fiica lui, a inceput sd vorbeascd cu dracii nevoie mare. . .adica „cu sufletul" Iuliei. Iar cand Saul a mers la ventriloca [kyyaoxpi\i\)Qov/ engastrimiton] din Endor [I Sam. 28, 7, cf. LXX], ca sa vorbeasca „cu sufletul" Sfantului Proroc Samuil [I Sam. 28, 11, cf. Ibidem], vrajitoarea a vazut „un Dumnezeu...iesind din pamant" [Qeoug... dvapaivovTag 4k Tf|g yf\Q/ Teus...anavenontas ec tis ghis] [I Sam. 28, 13, cf. Ibidem], adica pe Satana. Si cartea / Samuil a pastrat pe „Dumnezeul" de aici cu majusculd.. .pentru ca sa arate credinta pe care o avea vrajitoarea. . .si nu a 135 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu. 136 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iulia_Hasdeu. 322 vrut sa spuna, in niciun fel, ca Satana e „Dumnezeu". Satana e un Inger cdzut...o creaturd a lui Dumnezeu. . .si nu un dumnezeu sau o zeitate. Insa, daca cititi „laudele" pe care LaVey 1 7 i le aduce Satanei in Biblia Satanei 13S , cat si 7 5 urmasii lui 139 ...veti vedea ca adorarea fata de 5 5 5 Dumnezeu e indreptatd catre Satana. Asa arata, de fapt, postmodernitatea 140 noastra dezrdddcinatd din traditia religioasa si din dorinta de cunoastere enciclopedica. Iar daca nu vrei sa ai credinta in 5 Dumnezeu, respect fata de traditii si de cunoastere, de munca de cercetare si de comuniune...esti „un postmodern ideologizat" fara sa o stii. 5 Esti un om marginit, mic la suflet, instinctual, care nu se mai luptd cu patimile din el...ci isi da frdu liber tuturor pornirilor pacatoase. ...Iar azi, pe 8 noiembrie, multi stiu doar atat: ca sarbatorim „pe Mihail si Gavriil". Cine- orfi astia. . .nu-i intereseaza. Insa titulatura zilei, in Mineiul pe noiembrie 141 , e asta: „Soborul mai marilor Arhistrategi, Mihail si Gavriil si al tuturor Puterilor ceresti, celor fara de trupuri" [Idem, p. 107]. Titulatura lungd, nu? . . . Soborul/ sinodul. . .adica stau impreund. Arhistrategi = primii conducdtori ai Ostirilor ceresti. 137 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Anton_LaVey. 138 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/12/biblia- satanica-edi%c8%9bie-exclusiv-online-ro/. 139 Idem: http://www.bisericasatanista.org/. 140 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/01/lumea- postmoderna-%c8%99i-depersonalizarea-omului/. 141 Idem: http://www.stavropoleos.ro/files/DVD_carti%20de%20slujba/minei %20nov_buc_1927.pdf. 323 Adica Sfintii Arhangheli [arhi-anghel = primul intre Ingeri] Mihail si Gavriil sunt comandantii/ voievozii Puterilor ceresti. Si daca n-au trupuri . . .inseamna ca sunt fiinte spirituale. Pe scurt ii cinstim azi pe toti Sfintii Ingeri creati de Dumnezeu...si care au rdmas in bine. Caci unii dintre ei au fost si Satana si demonii. . .dar ei nu sunt cinstiti acum. . .pentru ca ei nu sunt cinstiti deloc de Biserica. Si pe care Biserica nu-i cinsteste...„i\ cinsteste" Biserica Satanei, Halloweenul 142 , muzica rock, tot felul de alte organizatii filosofice si religii pagane. Insa, daca noi il aruncdm la cos pe Sfantul Sfmtit Mucenic Dionisie Areopagitul ...de unde sa mai avem anghelologie sistematicdl Pentru ca de la el stie Biserica cum ca sunt 9 Ierarhii Ingeresti. Ca prima ierarhie e formata din Serafimi, Heruvimi si Tronuri. A doua: din Domnii, Puteri si Stdpdnii. Iar a treia: din Incepdtorii, Arhangheli si Ingeri. Si descrie ce a vazut in mod extatic si ce a auzit de la alti Apostoli si Parinti si ce a inteles din Scriptura despre ele, despre fiecare ierarhie angelica in parte. Iar toti Parintii, toate slujbele, toate rugaciunile noastre ortodoxe...numai despre cele 9 Cete/ Ierarhii vorbesc.si nu inventeaza noi si noi nume de Ingeri. Asa ca, daca Biserica a pdstrat de la acest Slant Parinte, de la Sfantul Dionisie, teologia sa despre Ingeri... cum dar e acest Parinte „un dubios"? Insa problema e ca sunt dubiosi . . Xqo\o%\\ care calcd in picioare Traditia Bisericii si 142 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Halloween. Us Idem: http://ro.scribd.com/doc/2063312/Sfantul-Dionisie- AreopagitulOpere-complete . 324 incearca sa inventeze „traditii", care mai de care mai lamentabile. Iar omul care vine la Biserica si sta la slujba...care nu prea are cdrti pe-acasa...nu stie de la cine e substanta slujbelor. Dar noi, care stim de unde e. . .nu ne putem preface ca o avem „de la Platon". Insa ce poate sa audd azi, credinciosul ortodox roman, care asculta atent ce se canta la strana? Asta daca se mai canta cantarile la strana. . .sau cantaretul are glas auzibil. . . Poate auzi, spre exemplu, ca Sfintii Ingeri stau inaintea lui Dumnezeu si ca sunt plini de slava Lui. Si ca ei se roagd pentru noi...desi noi nu ii cunoastem pe ei. Adica aud lucruri foarte incur ajatoare... pentru ca Sfintii lui Dumnezeu ne ajutd... si nu ne speriel Dracul insa, inger cdzut, numai pe fapte din astea e pus: sa ne minta, sa ne insele, sa ne faca rau, sa ne sperie, sa ne ia viata. . . Insa Sfintii Ingeri „ne mdntuiescl ne izbavesc/ ne scot din nevoi". Ne acoperd pe noi cu acoperdmdntul aripilor lor, adica cu rugdciunea si ajutorul lor fata de noi. Se roaga neincetat pentru noi. . . Ca sa aflati mai multe despre Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil trebuie sa le cititi Acatistul 144 sau sa-1 audiati 14 . Si atunci lucrurile se leagd... nu-\ mai confundati pe Mihai cu Sfdntul Arhanghel Mihail. .si cand e ziua lui Mihai sau a lui Gavriil... trebuie sa le spuneti La multi ani!... si sa va rugati pentru ei. Caci rugdciunea e iubire si bucurie pentru oameni si nu pierdere de timp ! 144 Idem: http://www.dervent.ro/rugaciuni.php?cID=cat-rugaciuni- acatiste&rID=00009-ACATISTUL%20SF_MIHAIL_SI_GAVRIL. 145 Idem: http://www.youtube.com/watch?v=4TEqwnOWbsY. 325 Iar cunoasterea teologicd e cea mai nepretuitd bogdtie pe care v-o puteti agonisi cu totii pe pamant si din care va vine tot indemnul spre bine si spre sfmtenie. La multi ani tuturor. . .si Dumnezeul nostru treimic, pentru rugaciunile Sfintilor si ale Ingerilor Lui sd ne miluiascd si sd ne mdntuiascd pe noi acum si pururea si in vecii vecilor! Amin. 326 Predica despre cipuri (7 noiembrie 2012) Iubitii mei 146 pe timpul Sfantului loan Cassian 1 7 , romanul. . .pdcatele capitale erau 8: lacomia, desfranarea, iubirea de arginti, mania, tristetea, 1 A o nelinistea, slava desarta si trufia . 5 " 5 5 Si asa au ramas. . .pana de curdnd. . . Pentru ca, de curdnd, a aparut un al 9-lea „pacat capital" si anume: aiprimit cipul... Daca ai primit cipul in buletin, pe mana, pe sub piele, in telefon, in computer, in salata de boeuf. ..inseamna ca ai primit pe 666 la tine acasa. . .si „pregatesti" venirea Antihristului. Predica scrisa in ziua de 6 noiembrie 2012. 147 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Casian. 148 Idem: http://zona4.arhiva- ortodoxa.info/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/ %28PSB%2057%29%20Sfantul%20Ioan%20Casian%20- %20Asezamintele%20manastiresti.%20Convorbiri%20duhovnicesti. pdf. 327 „Scriitorii bisericesti" contemporani...care „au extins" lista patristica a pacatelor capitale, sunt, intr-o ordine aleatorie, cu totii, niste anagrame sau niste sintagme: Saccsiv 149 , Razboi intru Cuvdnt 150 , Apologeticurn 151 etc. Si cu toate acestea...lumea da ndvald sa afle „noutatile" credintei de la ei...desi, in spatele unei anagrame sau a unei sintagme, poate sa stea oricine. Asa ca, daca vrei sa stii care vaccin e „bun", ce fel de „ortodox" e un ortodox anume, ce carti mai sunt la pangar, ce ierarh este „ecumenist" sau „traditionalist", cand „vine" Antihrist etc., apelezi la anonimii online ortodocsi. ..site rezolva pe loc. Un arhimandrit mi 1-a aratat pe telefonul mobil pe „fratele Saccsiv", acum aflat din nou la puscarie. . .si mi-a aratat cefatd de gangster are. Dumnealui nu ii placea fata. . . Mie mi-a placut defata lui. . .ca fiecare om aiefata lui... Poza era din ziarul Cancan... daca imi amintesc prea bine.. . Tot Preacuviosia sa mi-a vorbit despre faptul ca „scriitorii bisericesti" de la Razboi intru Cuvdnt erau 4 la inceput...unul s-a casatorit si a renuntat si au ramas 3... care, zicea el, editeaza 5 1 7 7 re vista Familia ortodoxd si ii gasim la caseta redactionald. Acum, caseta redactionala pare mai vasta. . .si ei tot anonimi. Despre Apologeticurn, iarasi, multd ceatd . . . AM persoana imi spune ca ar sta pe la manastirea Parintelui Iustin Parvu si e un fel de portavoce a manastirii lui. Adica...„scriitori bisericesti" cu mult tupeu... cu avalansa de opinii, care nu au prea 149 Idem: http://saccsiv.wordpress.com/category/cipuri/. 150 Idem: http://www.razbointrucuvant.ro/category/vremurile-in- care-traim/portile-iadului/cipuri-card/. 151 Idem: http://apologeticum.wordpress.com/category/anti-cip/. 152 Idem: http://www.familiaortodoxa.ro/redactia/. 328 mare reverentd fata de ierarhia Bisericii, fara prea multe studii teologice... implicit si fara o viata duhovniceascd evidentd . . .dar „lumea" ortodoxa trage la ei. Adica „lumea" care citeste doar cdteva pagini din Sfantul loan de Kronstadt, care vrea sa vada 3 poze cu Parintele Staniloae, care vrea sa stie, in zece randuri, totul despre „sfarsitul lumii", care are nevoie de acatistul nu stiu care sau de icoana nu stiu care. . . Si comentariile nu mai contenesc la diletantii ortodocsi. . . Sunt, pdstrdnd proportiile, un fel de 1 S^ domnul Andrei Plesu , cu specializare in Istoria artei... dar care scrie despre Ingeri si Evanghelii, adica despre materii pe care nu le acoperd vocational. Acum, „ce ne facem" cu al 9-lea pacat? Pentru ca, fara sa se indoiascd de „talmacirea lor" la Apoc. 13, 16-18, inteleg literalist lucrurile: numele fiarei va fi pe mdna dreaptd saupefrunte. Bineinteles ca ei nu au comentat toatd Apocalipsa. . .nici nu pot sa o faca. . .si nici nu au nimic de-a face cu viata unui om duhovnicesc, caruia, Dumnezeu, ii descopera anumite lucruri. . .despre viitor. . . In cei 4-5 ani de cand ii urmaresc, Rdzboi intru Cuvdnt aparad in primavara lui 2007, mi- am dat seama cu varf si indesat. . .care e spilul.. Si nu ma mai intereseazd cine sunt, ca persoane, pentru ca oricine ar fi...sunt niste diletanti ranchiunosi si fara experientd. Pentru ca numai un diletant o face pe anonimul in materie de teologie si marturisire...ca si cand ai putea sa fii martirizat. . .in absentd. 153 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C8%99u. 329 Numai ca „scriitorii bisericesti" amintiti...nu gandesc cu mintea lor... ci cu mintea altora . . . Pentru ca foarte multe „personalitati duhovnicesti" ale momentului discuta asemenea 5 lucruri: cipuri, ascultari de telefoane, Antihrist, masonerie, ecumenism, noua ordine mondiala...si nimeni nu mai face teologie clasicd. Adica din asta care incepe cu curatirea de patimi, cu vederea lui Dumnezeu si cu inaintarea in sfmtenie. 5 Insa, pe scurt, cred ca Satana le-a schimbat agendal . . . Ierarhi, monahi, preoti si mireni, prinsi in conul asta de umbra, de la noi si din alte tari 7 5 5 ortodoxe, vorbesc despre lucruri... neortodoxe. Adica ce are cipul. . .cu mdntuirea meal De unde ati dedus ca problemele de viitor ale Apocalipsei. . .„se petrec chiar acum"? Stiti cat de multi Sfinti Parinti si teologi au 5 5 y ■> 5 5 O gresit cu privire la Antihrist, 1-au vazut in unul sau in altul. . .si el nu a venit incdl 5 De ce vi se pare ca o problemd duhovniceascd de asemenea calibru, aceea de a intelege inselarea multipla si profunda a Satanei asupra noastra...are o rezolvare atdt de materialistdl Satana a schimbat agenda... teologica a ortodocsilor! 5 Pai demonii nu au nevoie de cip...ca sa ne pros teased. Ei au nevoie sa credem doar un gdnd satanic. ..sine leagafedeles cu el. . . Si cei demonizati - Antihrist va fi 5 5 demonizatul prin excelenta, nu? - nu au nevoie de un semn vizibil ca sa simtd harul din ortodocsi. 5 II simt direct. ..sise cutremurd.. . 5 Asa ca problema noastra nu e „ce vom face"...ci: „ceea ce nu facem acum, in clipa de 330 fata, cand traim noi, si nu e nici picior de Antihrist". Da, antihristi au fost...sunt si vor fi multi, adica impotrivitori . . .persecutori . . . aroganti, luptatori cu Dumnezeu. Insa sa lasam in seama lui Dumnezeu lucrurile ce-or sa vina... si a oamenilor 9 duhovnicesti, care nu se tern de draci, de cipuri, de virusi, de cataclisme...ci de a nu vdtdmd cu 9 ™ ceva relatia lor cu Dumnezeu si cu oamenii. 9 9 Dar cei care nu au viata duhovniceasca 9 interioara, care nu au simtirea harului, pocainta, nevointa, cugetare teologica, da, se ocupa...cu agenda straina de Ortodoxie. Adica pierd timpul. . . Sunt canalizati spre piste false .. .in loc sa fie plini de har si de bucurie dumnezeiasca, asa cum ne-a spus Cel care a inviat din morti pentru noi: Bucurati-va! y Bucurati-va teologic, bucurati-va in adevar, in pocainta. . .dar nu infantasmel Si a astepta fantasme . . .insQamna a fi de plans. Adventistii au asteptat de mai multe ori „sfarsitul lumii". Monahi inselati de demoni au crezut ca 9 9 „pot zbura". Cei care „s-au nevoit" toata viata... si au 77 9 9 vazut ca nu au rezultate prea palpabile . . .au inceput sa ticluiascd basme la batranete. Si trebuie sa fii foarte lipsit de teologie si de viata duhovniceasca .. .ca sa crezi ca se petrec lucruri „iesite din comun", „finale"...cand nu se vede niciun sunet in acest sens. Insa ce se observd, cand privesti de aproape „obsesia" cipurilor? Sau ce am inteles eu...privind...vreo 3 ani de zile toata aceasta pdcld din mintea oamenilor... a diversi oameni...unii mai rdsdriti 9 y la minte...si care nu ma asteptam sa sufere de asa ceva, de o asemena/wzTzoza. 331 Ca oamenii se tern pentru viata lor, se tern sa nu moara... dar nu se tern sa nu se mdntuiasca. Pentru ca oamenii care vor sa se mdntuiasca stau numai in rugaciune, in citiri teologice si in fapte implinitoare. Nu pierd timpul cu povesti! Caci, spre exemplu, isihastul e eel care uitdl scoate afard din sine orice lucru, orice subiect bun sau rau. . .si devine numai rugaciune, numai cerere a milei lui Dumnezeu in persoana lui. Cand sa se mai ocupe un rugdtor... cu cipul...cand pe el il intereseaza numai Dumnezeu? Insa cand ai timp de basme...t& ocupi de basme care mai de care mai lamentabile. De aceea, mi se pare, cu tot regretul...ca cei care se ocupa de cipuri si de antihristi . . .au prea mult timp liber. Pentru ca, daca te-ar durea saracia, nestiinta, umilinta din Romania... ai face, nenicule, toata ziua numai catehizare .. .si acte in folosul Bisericii si al societatii. Nu ai timp de cipuri... cand te ocupi toata ziua cu traduceri patristice ! Nu ai timp de cipuri... daca te preocupa foamea altora! Nu ai timp de bazaconii .. .daca intelegi ca in secolul 21, acum, in clipa de fata, zeci de sateliti si de instrumente de urmarire pot sa vada pdnd la tine in esofag si ca nu mai ai ce sa ascunzi ! A avea un biet cip in verigheta, sub piele, in telefon...inseamna a avea o camera oarbd, ca la metrou. . .care iti da senzatia ca te vad dar ea e s tins a. Adevarata camera insa, care te vede.. .nu e vazuta de toti prostii. . .dar cea de la tine e pentru ca sa te faca sa te concentrezi pe ea. Sa te uiti. . .unde nu trebuie. . . Sa iti dea o fried falsa, o frica pe care sa o transformi in una „religioasa", ea nefiind decat 332 un banal satanism...pe care il puteai arunca, prin rugaciunea neincetata, din prima. . . Insa noi stam de vorba „cu gandurile"...si ni se pare ca „facem teologie"! Cu gandurile rautatii, ale Satanei. . . El ne indica pista, noi mergem pe ea...si ni se pare ca „ne-am descoperit" „vocatia martirica". Pentru ca nu am vazut niciodata mai multd „vocatie martirica anonima", adica prostie fricoasa, ca in anii acestia de online. Foarte „curajosi" dar anonimi in acelasi timp! Foarte „teologi"...dar nu are niciunul studii si nici experienta ascetico-mistical Se asteapta la „martiriu" dar nu vor sa le stim adresa. Sunt foarte „stabili pe ei insisi" dar le e frica sa le vedem fata. Trebuie sa spunem adevarurilor pe nume, nu? Pentru ca Ortodoxia e cu fata si cu opera la vedere. Si acum si in vesnicie . . .daca. faci ceva, faci cu ceea ce esti si ce faci. Ii vor trimite lui Dumnezeu Mogul la Judecata. . .sau se vor prezenta si ei? Pe cine sa martirizeze „oculta mondiala", daca „bravii eroi ai Ortodoxiei" si „urmasii legionarilor de frunte" nu se vad/?e nicio cararel Vreti cumva sa vina oculta.../a altii, in locul dumneavoastra? Sau nu vreti sa va vedem fata, pentru ca atunci s-ar vedea diletantismul... si nimeni nu ar mai dori sa va vaddl Rugandu-ne pentru vremuri mai bune.. .poate vor veni si rdspunsuri clare. Pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, ce pare a fi in intuneric. . .va iesi la lumind. Amin! 333 Predica despre canonizare (7 noiembrie 2012) Iubitii mei 154 ca ucenic - din prea mare mild a lui Dumnezeu - al celui mare Sfdnt isihast romdn al secolului al XX-lea, Fericitul Hie vazatorul de Dumnezeu 155 , despre a carui viatd si opera am editat 10 cdrti, as fi „foarte indreptatit" sa fac pelerinaje predicatoriale ca Danion Vasile 1 , prin Romania si lume. . .cerand canonizarea lui. Insa nu simt sa fac acest lucru. . . Nu simt si nici nu vreau vreodata sa ma lupt cu Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. . .pe motiv ca „nu vrea" sa ii canonizeze pe Sfintii recenti...care au trait in perioada comunista. Eu am scris cartile pentru ca sa ii implinesc voia si sa ii bucur sufletul...si pentru ca si altii sa il cunoascd... Si Dumnezeiescul Hie 5 5 5 s-a bucurat de ducerea la capdt a planului editorial. . .si noi lafel. Predica scrisa in ziua de 6 noiembrie 2012. 155 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2012/05/29/despre- omul-imparatiei/. 156 Idem: http://www.danionvasile.ro/blog/category/din-temnite- spre-sinaxare/. 334 Insa problema ridicata de Danion Vasile si de mai multi altii nu e canonizarea . . .ci canonizarea „legionarilor". Legionarii isi vor Sfintii (reali sau imaginari) canonizati si nu e o dorinta reala, de la sine, din inima, in masa... pentru canonizarea lor. Pentru ca multi dintre cei care cer asa 5 5 ceva. . .nu au habar cine sunt Sfinti si cine nu. Ei vor sa fim ca rusii, ca grecii, ca sarbii. . .cu multi Sfinti canonizati. . . t 5 5 Dar nu pentru ca ar avea prea putini Sfinti de cunoscut, de citit, de tradus, de iubit si de urmat...ci pentru ca prin cererea de a-i canoniza pe cei martirizati in inchisori...Sinodul Bisericii e aratat „codas la evlavie". Adica: Cine e „de vina" pentru ca noi nu avem multi Sfinti canonizati! 5 5 t - „Sinodul!", ar fi raspunsul. - Si pe cine vreti sa ii canonizam acum? - Pe cei din inchisorile comunistel - De ce doar pe ei ii doriti... si mxpe toti Sfintii romdnilor de 2000 de ani...ca de atunci e Biserica Ortodoxa romaneasca, pentru ca e apostolical - Pentru ca asa ne-a spus Parintele Iustin 1 S7 Parvu si alti Parinti „imbunatatiti" sa 5 5 5 ~~ 5 5 facem...iar noi ascultam de „Parintii nostri"...si ~~ 5 5 5 nu de Sinodul Bisericii plin de „ecumenisti"! Nu, dialogul nu e imaginari E dramatic de realist. . . Pentru ca „ucenicii" Parintelui Iustin Parvu (care nu-mi inspira incredere din ce in ce mai mult...vazandu-i ucenicii/ ascultatorii/ audientii, potrivit proverbului: „cum e turcul asa e si pistoluF) il pun pe Preacuviosia sa mai sus decat Sinodul... sau desfiinteazd Sinodul, ii desfiinteaza pe teologi, pe alti parinti... si il aseazd in locul tuturor. 157 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_P%C3%A2rvu. 335 Adica...mult ceruta canonizare . . .e, de fapt, o politizare a canonizarii de catre legionari si o negare a Sinodului de catre un grup de monahi, al carui lider declarat e Parintele Iustin Parvu. Insa ce inseamna sa ii canonizezi pe Sfinti? Sa le recunosti sfintenia, sa le intocmesti Vietile, Slujbele, Acatistele, Icoanele...si sa ii popularizezi ca pe factori de imitate... si nu de dezbinare. Sa le recunosti sfintenia si nu sa le-o inventezi ! Si noi trebuie sa recunoastem sfintenia multor Sfinti de dinaintea noastra...^ pdstrdm tot ce au lasat si lasa Sfintii din secolul nostru. . .si sa ne aratam urmasi vrednici de ei. . . - De care eil -De Sfinti... Pentru ca de 4-5 ani a fost o nebunie lata de tot cu canonizarea... cu canonizarea rapida, imediata... Si semnul ca nu am invatat nimic de la Sfinti, noi, cei care ne batem in piept pentru canonizarea lor...se vede din aceea ca nu am invatat nici macar sa avem rabdarc.sa ne castigam linistea.. . Daca ei, cei din inchisori, au stat 5, 10, 15, 25 de ani acolo...si au asteptat...pQ noi cine nu ne lasa sa asteptdml.. . Sa asteptdm si sa ne rugam ! Sa ne rugam si sa aprofundam vietile lor, ale celor pe care ii considerdm Sfinti... dar nu sunt inca canonizatV. Caci chiar daca ar pieri cu totul Sfintele lor Moaste, chiar daca ar dispdrea orice urma despre ei, cei din trecut...daca le pdstrdm vietile, imaginile cu ei, marturii de la ei...avem lucruri foarte pretioase: cunoasterea lor din istorie, care e pridvorul spre cunoasterea lorprin rugdciune. Caci ei sunt vn... chiar daca avem sau nu avem Sfintele lor Moaste cu noi. 336 Si ei sunt vn... pentru ca sunt plini de slava lui Dumnezeu. . .de care ne umplu si pe noi. Eu sunt plin deprezenta harica a Sfantului Simeon Noul Teolog, a Sfantului Grigorie Palama, a Sfantului Maxim Marturisitorul, a Sfantului Dionisie Areopagitul, a Parintelui meu duhovnicesc Hie vazatorul de Dumnezeu... si a altor multi, multi Sfinti. . . I-am cunoscut prin operele lor, prin Icoanele lor, prin rugdciunea mea cdtre ei eel mai adesea...pentru ca niciunuia dintre cei enumerati mai sus nu le-am sarutat Sfintele Moaste. Dar pentru ca stiu despre ei. . .si despre altii care nu sunt canonizati .. .dar despre care stiu deja ca sunt Sfinti... mi am o problema cu canonizarea . . . pentru ca aceasta, canonizarea, tine de Bisericd iar sfintenia de persoana lor, a Sfmtilor. - Sfantul Ierarh Calinic Cernicanul a devenit Sfdnt odata cu canonizarea lui... sau odata cu umplerea lui de har din timpul vietiil - Bineinteles: pentru ca s-a sfintit din timpul vietii. Atunci, daca s-a sfintit din timpul vietii... si daca nu canonizarea ,,1-a facut mai sfant" ci doar a recunoscut sfintenia lui... cine te impiedica sd te imprietenesti cu Sfintii, canonizati sau nu? Nimeni! Atunci e o problema falsa „canonizarea in graba". Orice lucru bun se face cu chibzuinta, cu rugaciune, cu asteptare, cu luarea la cunostinta a multor marturii... Cand te grabesti nu dovedesti decat ca esti frivol, copil la minte, neintarit in lucrurile duhovnicesti. Pentru ca viata duhovniceasca e o chestiune de maraton, de rezistentd... si nu o sutd de metri garduri. 337 Si sa ne daruie Dumnezeu, tuturor, sa avem rezistenta in fapta buna, acum si in vecii vecilor. Amin! 338 Predica despre CVul lui Dumnezeu Iubitii mei 158 „prietenul" meu anonim, „Ioan Jorj" 159 - care a venit de ziua mea ca sa ma bucure printr- un sir de insulte - enervat ca li tot cer CVul 1 , adica sa fie real, sa ai de unde sa-l apuci . . .mi-a reprosat ca eu as fi in stare sa li cer si lui Dumnezeu CVul... Insa Dumnezeu ne-a luat-o inainte tuturor. . .si ne-a dat CVul Lui. . . - Care e? - Revelatia! Dumnezeu S-a revelat extatic Sfintilor Profeti si le-a spus multe despre Sine. Fiul Tatalui S-a intrupat si ne-a spus ca Dumnezeu e Treime. Si Dumnezeu Se descopera, in continuu, Sfintilor Lui prin tot felul de vedenii prea dumnezeiesti si iluminari duhovnicesti. Predica scrisa in ziua de 7 noiembrie 2012. A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2012/ll/01/ioan-jorj- 1-a-desfiintat-pe-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/. 160 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Curriculum_vitae. 339 Tocmai de aceea primul volum din cartea mea Teologia Dogmaticd Ortodoxa 161 incepe cu Triadologia si, in primul rand, cu revelarea/ descoperirea/ prezenta lui Dumnezeu in Sfanta Scriptura. Pentru ca, numai in masura in care ai o imagine clard despre Dumnezeu, despre ce a spus El despre Sine si despre noi, poti sd intelegi creatia Lui, mantuirea, Biserica, viata vesnica. Adica Dumnezeu are CV...si nu S-a lasat pe Sine in beznd . . . El nu e Marele anoniml Nu II poti confunda cu Allahul Coranului, cu zeii mitologiei, cu „tatal" extraterestrilor! El a spus despre Sine anumite lucruri . . .vrea ca El sa fie inteles si iubit intr-un anume fel... pentru ca vrea ca sa II ludm in seamd la modul absolut. Iar ereziile, pentru Biserica Ortodoxa, sunt tot ce nu a spus Dumnezeu despre Sine si despre noi...dar oamenii vor sa le puna „pe seama" lui Dumnezeu. Si Dumnezeu, despre Sine, a spus ca e Tata, Care naste din veci pe Fiul Sau prea iubit si purcede din veci pe Duhul Sfant, Mangaietorul, fara ca prin nastere si purcedere Tatal sa fie anterior Fiului si Duhului sau superior Lor. Insa Dumnezeu nu a spus ca Duhul purcede „de la Tatal si de la Fiul" ci ca Duhul purcede de la Tatal [napcc xou ILaxpbc, GKiTopeueTaL/ para tu Patros ecporefete, in GNT], cf. In. 15, 26. La fel, Fiul lui Dumnezeu intrupat nu ne-a ardtat, dupa invierea Sa preaslavita din morti, ca nu mai e om...ci ca umanitatea Lui e plind de slavd. Si cu aceasta, cu firea umand luata din Prea Curata Fecioara, S-a inaltat de-a dreapta Tatalui. . .si tot intrupat va veni, intru slava Sa, ca Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/category/teologia- dogmatica-ortodoxa-vol- 1/. 340 sa judece viii si mortii...desi depdseste cu totul mintea noastra...faptul cum a urcat El umanitatea in Treime si cum umanitatea noastra, in persoana Sa, nu se desfiinteazd in unirea ei personala cu dumnezeirea Lui. Dar cum umanitatea Lui nu se pierde in dumnezeirea Lui... tot la fel si noi vom invia din morti...ca fiinte spiritualizate, cu trup si suflet. . .desi pare „imposibil" acest lucru. Adica CVul lui Dumnezeu e absolut important pentru teologia si viata Bisericii. Fara adevdrurile Lui, spuse de El Insusi pentru noi si fara slava Lui Biserica nu are nicio temelie. Pentru ca temelia ei, a Bisericii, e formata din slava si din adevdrurile Prea Sfintei Treimi, ale Dumnezeului nostru treimic. Martin Luther si urmasii lui in orori „teologice" au considerat ca vor „simplifica" lucrurile daca nu vor mai da acces oamenilor. . .la slava lui Dumnezeu. Au spus, pe scurt: romano-catolicii au barocizat Biserica, au creat Liturghii, slujbe peste slujbe... cand totul trebuie sa fie „simplu" si fara har. Prea multe Taine...ramanem la doua, la Botez si Cina...si pe astea le declaram simboluri. . .adica cutii goale.. . Pentru ca sa nu mai primeasca nimeni harul/ slava lui Dumnezeu prin Sfintele Taine...ci doar sa ne audd pe noi predicand si cantand la chitara. . . Insa protestantismul apare, in istorie, din ramura cdzutd de la Biserica, adica din romano- catolicism. E o aparitie din moarte, cu alte cuvinte, si nu din viata... Insa, daca Sfintele Taine si Slujbele Bisericii sunt evacuate/ desfiintate/ eliminate din Biserica... nu mai coboard la noi slava lui 162 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther. 341 Dumnezeu...iar adevarurile Lui nu mai pot fi intelese. Pentru ca atunci cand te rupi de Biserica... te rupi de viata lui Dumnezeu care coboard si este in Biserica... si fara viata intru si 5 5 5 5 cu El nu mai poti sd II vezi, sa II contempli, sa II cunosti pe Dumnezeu. Fiindca El Se aratd intru slava Lui celor care stau in adevarurile Sale. In toate adevarurile Salel Si daca, dupa 2.000 de ani de istorie bisericeasca, ti se pare ca Dumnezeiasca Traditie a Preasfintei Biserici a lui Dumnezeu, a Bisericii Ortodoxe, e un dulap de haine... din care pe unele le alegi...\2X pe altele le arunci...Q semn ca QStifiu nelegitim si mxfiu adevdrat. Pentru ca fiul adevdrat ramane cu Tatal, nu isi pierde averea cu desfranatele, invata paradoxul milei si al iertarii lui Dumnezeu daca celalalt, risipitorul, se pocaiestc.dar nu experimenteaza depdrtarea de Dumnezeu/ erezia/ libertinajul teologic. Si pentru ca sd nu bati cdmpii . . .trobuie sd aprofundezi CVul lui Dumnezeu! De la Care inveti ca trebuie sd iti asumi credinta, sa o traiesti, sa o impartasesti si altora in mod firesc si nu ostentativ... pentru ca ea, credinta ortodoxa, e cea care te personalizeazd si te distinge. Pentru ca, de la inceput si pana acum, Biserica a chemat prin propovdduire la experierea/ trdirea Sfintelor Taine ale Bisericii. Catehumenul, eel care era invdtat si 7 t 5 exorcizat de preotii Bisericii pentru a fi initiat mistic in Tainele Bisericii, era catehizat pentru ca sa fie propriu.. .primirii Sfintelor Taine. Era umplut de teologie... pentru ca teologia sa il duca la impdrtdsirea de Botez, de Mirungere, de Euharistie, de toate celelalte revdrsdri de viata ale Treimii in Biserica. 342 Adica nu ii propovaduiau la nesfdrsit credinta ortodoxa...dupa care ii spuneau, la un moment dat, ca o sd guste in cer slava lui Dumnezeu...ci il instruiau pentru ca sa inceapa sd o guste sacramental inca de acum, prin Sfmtele Taine, prin rugaciune, prin asceza Bisericii. Caci la neoprotestanti nu primesti nimic real acum, nimic haric. . .ci numai promisiuni. E un fel de a-l batepe umdr pe bolnav. . .si a-i dori sanatatc.in loc sa ii dai medicamente, tratament. . .ca sa il ridici din moarte. Insa Biserica Ortodoxa nu promite electoral mantuirea ci sddeste in tine viata lui Dumnezeu, prin Sfmtele Taine, pentru ca sa poti sa fii cu El acum si in veci. Asta inseamna realism liturgic sau sacramental: Tainele si Slujbele Bisericii coboard in noi slava lui Dumnezeu la propriu si nu lafiguratl De aceea Sfmtele Moaste nu sunt „realitati" falsificate de Biserica (adica vor preotii sdfacd bani cu oamenii...le pun trei oase oarecare in fata... si oamenii se inchind la ele) ci realitati reale, descoperite de Dumnezeu in sanul Bisericii. Cel Sfant, care a trait plin de slava lui Dumnezeu in timpul vietii...ramane cu harul lui Dumnezeu in suflet si in trup si dupa adormirea sa prea fericita. Si asa avem Sfinte Moastel Sunt trupurile lor, ale Sfintilor Lui, care L- au cunoscut pe Dumnezeu si Dumnezeu i-a cunoscut pe ei...si Se odihneste, in veci, intru ei. De aceea, minunat e Dumnezeul nostru, Care Se odihneste intru Sfintii Lui! Si daca am vrea sd vedem si oasele lui Luther, ale lui Calvin, ale romano-catolicilor, ale monofizitilor, ale nestorienilor, ale ateilor, ale 343 satanistilor, ale vrajitorilor...oare or fi tot atat de frumoase si dcfacatoare de minunil Eu zic sd facem experienta aceasta...pentru ca noi suntem intr-un secol „al dezvaluirilor", al credintei „probate", al miraculosului „vandabil". Si e bine sd punem Sfinte Moase, ale Sfmtilor Bisericii Ortodoxe, ale Bisericii una a lui Dumnezeu langa celelalte trupuri ale „marilor oameni" ai celorlalte religii...pentru ca sa se vada evidenta, nu? Ca daca noi, ortodocsii, facem un hocus- pocus/ o escrocherie cu Moastele, cu Agheasma, cu Euharistia...trebuie sa fim dati in vileag, nu-i asa? Si daca facem escrocherii... inseamna ca nu e nici Ortodoxia Biserica lui Dumnezeu... ci trebuie sa „inventam alta", mai noud...sm sa ne intoarcem la una. . .mai veche. Insa Dumnezeu are CVul la vederel . . . Nu si-L schimbdl Nu spune una cu 3.000 de ani inainte de Hristos si alta la 2.000 de ani dupd Hristos, ci El, Dumnezeul nostru treimic, prezinta aceeasi icoand despre El. Dumnezeu Se prezinta ca iubire, adica spune despre Sine ca este comuniune. Nu spune despre Sine altceva . . AqcsA ceea ce ne-a spus de la inceput. De aceea, atunci cand ne vom decide, fiecare in parte, ca vrem sa vedem cat de ortodocsi suntem .. .trebuie sa incepem prin a-L cunoaste pe Dumnezeu. Pentru ca, pe cat 7/ cunoastem pe Dumnezeu... pe atat a fi ortodox nu mai e o lozincd... ci o iubire. Si Dumnezeu ne cheamasa fim iubire si sd rdspdndim iubirea Lui pretutindeni... pentru ca aceasta e frumusetea care mdntuieste lumea. Amin! 344 Predica despre Facebook Iubitii mei 163 , titlul predicii mele trebuia sa fie foarte lung, caci dupa Facebook puteam sa pun Twitter, Hi 5, Trilulilu, Google +, You Tube etc., unde oamenii vin sa piarda timpul sau sa isi publiciteze ceva anume. Am zis sa ma rezum doar la Facebook in titlu...desi vorbesc despre orice spatiu de socializare. Pentru mine, omul cu potential, in stare sa creeze, care are opera... se vede dupa blog. Daca n-ai Wog... inseamna ca esti anistoric. Daca esti intelectual, ai computer, ai telefon mobil, ai imprimanta, ai scaner, ai aparat de fotografiat acasa...si, mai ales, opera... si n-ai blog. . .e un non-sens. Inseamna ca ascunzi ceva . . . Ascunzi mai multe... infirmitati . . . si vrei ca noi sa nu le aflam . . . Noi, publicul larg... Mare scriitor, cu opera, cu carti vandutc.si nu ai blog?! Inseamna ca ascunzi, frate, lucruri rele in spate. . . Nu esti in stare sa scrii pe fiecare zf! Nu vrei sa faci nimic gratuit... ci totul pe banil Esti lenesl Nu-ti pasa de cititorii tai? Daca n-ai blog... esti absent din istoria actuala a lumii. Istoria, in prezent, se face online... si nu stand la televizorl 163 Predica scrisa in ziua de 7 noiembrie 2012. 345 Doar tu ii vezi pe cei din televizor. . .pentru ca ei nu te vad. . . Dar ce scrii in online... e citit de oameni reali, de oameni reali de peste tot, de oameni mai multi, mai foarte multi decat cei din orasul sau din satul unde te-ai nascut sau traiesti. Si astia, din online, vad tot ce scrii tu zilnicl Nu poti sd tefofilezi in fata lor! Daca ai scris un articol. . .atunci ai scris un articol. Daca ai scris 3. . .atunci ai scris 3 articole. Iar daca ai publicat carti, multe carti 164 . . .si le-ai dat pe gratis in online, atunci cartile din online, date gratuit...ajung mai repede in lume, peste tot...ca cele din librarie, unde sunt cumparate...in functie de s toe... sau de buzunar. . . Insa daca ai doar Facebook (plus altele) dar nu si blog.. .inseamna ca ti-ai afisat nivelul. Pentru ca Facebookul e pentru gospodine, pensionari, fete indragostite sau amatoare, barbati libidinosi sau care n-au ce face... in general. Zbati ouale la chec, il pui la cuptor, ai laptopul deschis...si mai ii scrii colegei tale de serviciu...ce „faci". Sau n-ai ce face .. .comxmici online... ca d- aia ai iesit la pensie. Sau ai sau n-ai gagic . . .mergi pe Facebook si itifaci. . .sau te tdrdgdnesti cu el online. Sau umbli dupa fete casto online... si salivezi in fata pozelor lor facute la mare, la soare, la incantare. . . Daca ai doar Facebook si altele din astea... inseamna ca nu esti creator, n-ai ce spune pentru altii. . .ci doar pentru uz intern. 164 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/category/car%c8%9bile-online-ale- familiei-picioru%c8%99/. 346 De aceea, la inceput (adica prin 2007- 2008), stransesem la „prieteni" pe Facebook la cateva sute... Dar nimeni nu zicea craw... la nicio prezentare de oferta a Teologie pentru azi.. . Am zis ca, poate, sunt eu...„prea pretentios"... „Domne, lumea azi o vorbi cumpdtat cu preotii, odata la Pasti si odata la Craciun...si d- aia nu or vrea sa vorbeasca cu mine, ca preot...". M-am gandit eu, asa, in sinea mea. . . Insa trecu un an, trecura doi, chiar 3 ... si oamenii erau tot la fel de tacuti...p& Facebookul meu. Adica culmea comunicarii era... tacereal Si mi-am luat „inima-n dinti", si am renuntat la toti „prietenii". . .intr-o zi! Mai ramasesem doar cu 2-3 din sutele de ieri... Si am pus, pana azi, Facebookul 165 la privat. Adica: „Vrei sa imi fii confident/ confidenta?" -Da! -Bunlucru doriti! Insa, inainte de a primi pe cineva, il intreb, ca la intrarea in monahism: „Care este motivul, d-le/ doamna X, pentru care doriti sa imi fiti confident/ confidenta la nivel online?". Si de raspunsul la intrebarea asta...si la altele doua-trei...z7 primesc pe om...„mai la inima mea". Adica ii accept cererea. . . Daca e cineva cunoscut . . .ii accept „cererea de prietenie" si apoi ii fac un bun venit. Adica ii scriu un comentariu... pentru ca el si-a dorit sa vina la mine in casa. . .iar eu trebuie sa ii fiu gazdd. 165 Idem: http://www.facebook.com/dorin.piciorus. 347 Iar gazda nu face. . .ci pe toate le face... est sa fie bucuros vizitatorul/ oaspetele/ prietenul ! Dar daca eel care abia a intrat la mine in casa... si caruia i-am rdspuns.. .nu bdiguie niciun cuvant...il las cateva minute/ ore... si apoi il dau afar a... E de la sine inteles. . .de ce... Dupa cum ii dau afard si pe cei care. . .dupa un anumit timp. . .imi arata ca „nu au prea multe filingsuri pentru mine" ci „si-au dezvoltat animozitati". Astfel am inteles, cu varf si indesat, ca oamenii, in general, nu sunt pregatiti pentru creatie dar nici dispusi pentru dialog. . . Si ca e un mare privilegiu ca, un necunoscut, de aici sau de oriunde, sa vrea sa discute cu tine la nivel online in mod serios. Sa vrea si sdpoatd in acelasi timp! Ca multi au venit la mine crezand ca pot... sa discute... ca au subiecte care sa ma faca sa fiu numai ochi si urechi. . .dar au plecat atdt de dezamdgiti de ei insisi. . .incat unii dintre ei nu au mai revenit deloc pe vreuna dintre ramificatiile online ale TPA. Insa eu nu discut cu cineva... pentru ca sunt la intreceri sportive cu el in discutie. Ci vorbesc pe mdsura cunoasterii si a experientei mele. Dar, la un moment dat, oamenii inteleg ce inteleg. . .si inchid fdrd scrupule discutia. . .si nu-i mai vdd. . . Da, si sunt uimit de atata „deschidere" spre dialog... daca de la una, doua idei in disputd... iti vine sa pled in lumea larga...si sa nu te mai intorci. Predica de fata, daca nu a inteles cineva pana acum, e despre non-comunicare. E cu exemple de non-comunicare. Si, in acelasi timp, despre ce nivel ridicat de comunicare ar trebui sa avem azi, in lumea onlineului. 348 Adica pot sa imi arat cartile, pozele, mintea, inima, ce cant eu, ce am vazut eu la mare, ce am tradus eu...iar noi nu gasim sa facem decat trei mizerii de insdildri sub un articol. . .sau injurdturi ca la usa cortului? Atunci onlineul e prea destept pentru noi. Ne cere sa fim genii... iar noi suntem doar niste „babe comuniste" 166 . Ce e de facut? E de facut ceva cu noi... si nu cu Facebookul! Facebookul e ca in gara: vine toatd lumea... dar nu toata lumea are cdldtorii serioase. Unii calatoresc cu nasu, altii astupd veceurile, unii sunt plecati la fur at . . .doar cativa merg la Bisericd . . . Important e sa ducem Biserica cu noi pretutindenil Daca nu o putem duce...n& batemy'oc de eapretutindeni... Reflectati, va rog! Amin. Idem: http://www.polirom.ro/catalog/carte/sint-o-baba- comunista%2 1-2489/. 349 Predica la inmormdntarea bunicii noastre Floarea Iubitii mei , a plecat dintre noi un omfrumos. Un om plin de dragoste.. . Omul care m-a crescut de la doua saptamani ca pe un odor de mare pret, care m-a educat si mi-a dat aripi. Pentru ca mi-a fost un exemplu de munca, de bun simt, de loialitate. O moarte rapida... Un anevrism cerebral, afazic.si i-am mai putut auzi, la telefon...decat mugetul unui om care nu mai poate vorbi.. .dar care te recunoaste. Cu cateva zile inainte o spovedisem si o impartasisem. Cu cateva ore inainte vorbise cu fiica ei. . . Insa de aproape o lund (tocmai acum mi-a spus matusa mea) i-a spus in continuu ca presimte ca o sd moard. Fapt pentru care s-a laut, s-a spalat, s-a schimbat...si de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, la ora 10. 40, a plecat catre Domnul. . . Predica scrisa in data de 9 noiembrie 2012. 350 8 noiembrie 20 12... si a murit asa cum a 5 5 vrut: inpatul ei\ Intinsa in pat, dreapta, cu mainile impreunate in rugaciune. . . Toate hainele spalate, curatenie, toate de inmormantare (pe care le stabilise cu mine) puse la locul lor. De aceea...cand m-am rugat Prea Curatei Stapane sd o ia de la noi, daca a venit clipa sau sd ne-o dea inapoi, daca trebuie sd rdmdnd cu noi... si i-am dat dezlegare in timp ce mergeam spre ea...am fost sunat si mi s-a spus ca a adormit. . . Si atunci m-am umplut, deodata, de bucurie dumnezeiascd... pentru ca am stiut ca a avut nevoie de iertarea si rugaciunea mea ca sa piece... Si eu, eel care am spovedit-o si impartasit- o de 7 ani de zile...si care stiu viata ei curata, 5 5 5 7 frumoasa...m« bucur pentru moartea ei de prune... Pentru ca ajunsese de o asemenea simplitate si senindtate, de o asemenea gingdsie, incat se ruga ore intregi cu o candoare cutremuratoare... Muncea imens si postea la fel. Pleca la camp dimineata, muncea toata ziua...se intorcea seara si ne facea mancare, da la pasari, la pore. . .si parea ca nimic nu a obosit- o. Tocmai de aceea efortul ei continuu, munca ei continua, pe mine m-a inspdimdntat toata viata. 5 Pentru ca eu nici 10% nu muncesc din cat muncea ea. Insa ea m-a iubit enorm. Si-a sacrificat 35 de ani din viata... s-a 5 5 sters/ s-a uitat pe sine... pentru a ma pune in evidenta. 351 Si ea imi audia poemele, cu ea am preparat panzele pentru tablouri, ea m-a admirat prima in literatura cat si in predica. Stia ce trebuie sa spun, ce trebuie sa fac, cat de deschis trebuie sa fiu. Si bucuria, pofta de viata, faptul ca eu imbin durerea cu bucuria la un loc, ingandurarea si seninatatea...sunt invatate/ preluate de la ea. . .de la acest suflet incantator. . . 8 ani de vaduvie, cei 14 ani de paralizie ai sotului ei, purtati in spate numai de ea, 35 de ani daruiti mie, doi copii crescuti de ea...acum nepoti si stranepoti...sunt ea, bunica, mama, sora si fiica mea duhovniceasca, Floarea. Pentru ca am convertit-o la credinta, am ajutat-o sa inteleagd tainele credintei, la nivelul ei, si am facut-o sa doreasca cu foe sa vina la slujbe, sa se roage, sa faca metanii, sa se inchine mult... si, mai ales, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca cu multd candoare. Motiv pentru care, la cele doua prohodiri pe care i le-am facut pana acum. . .nu am putut sa cant si al 3-lea Vesnica pomenire . . .ci el a devenit Hristos a inviat. . . Pentru ca ea nu a lasat un gol in urma ei...ci unplin. Ne-a umplut inima de mantuirea ei, de exemplul ei admirabil si onest. Pentru ca ea se bucura cu cei ce se bucura. . .si se intrista cu cei ce se intristeaza. Ajuta si la pomeni si la nunti cu aceeasi daruire. . .cu aceeasi inima mare. Si noi toti, copii, nepoti, stranepoti...ii datoram enorm... Iubita mea fiica intru Domnul, dragostea mea, bunica mea cea inteleapta si adevarata mea mama... Domnul, Iubitorul de oameni, sa te umple de slava Sa pururea...ca mult ai iubit pe Dumnezeu si pe oameni! 352 Esti mereu cu noi...si nimeni nu poate sa te scoata din inima noastra! Pentru ca tu esti o floare frumoasa a lui Dumnezeu, care ne inveti peste timp...ca oamenii care ramdn in inimi, in multe inimi, sunt cei care se daruie din toatd inima. Dumnezeu sa te primeasca in Imparatia Sa cea vesnica acum si pururea si in vecii vecilor. Amin! 353 Predica despre inmormdntare [11 noiembrie 2012] Iubitii mei 168 , moartea este un eveniment intim si privat inacelasi timp! Iar delicatetea ortodoxa stie foarte bine diferenta dintre ce se aratd...si ce nu se aratd dintr-o inmormantare. Numai ca delicatetea evlaviei e floare rard pe pamantul romanesc in ziua de astazi. . . In lipsa delicatetii duhovnicesti. . .troneaza, precum buruiana, nestiinta cea mai crasd in materie de relatie interioard cu inmormantarea. Cand omul isi da sufletul . . AvebuiQ sa fie un eveniment privatl Dupa ce e spovedit si impartasit...sau, daca nu e preot la indemana, dupa ce i se aprinde o lumanare sau i se spune o rugaciune, i se da Sfanta Agheasma sau Sfanta Anafura...cel care se desparte de lumea asta...trebuie lasat singur... in pacc.pentru ca sa piece nesicanat de noi. Delicatetea duhovniceasca stie asta! 5 t Rugaciunea noastra, a celor din jurul lui, trebuie sa se manifeste in afara spatiului unde e el... Apoi venim, il spalam, il aranjam in cosciug, ii punem cruce sau icoana langa mainile salc.dar dupa ce el pleacd, in liniste, in pace, sustinut de rugaciunea si iubirea noastra. . . Dupa cum nu poti intra in dormitorul cuiva de-a dreptul... sau sa intri peste el la veceu...tot la fel nu poti sd dai buzna peste om in timpul. . .mortii lui. Si cu toate ca pare firesc. . .ce spun eu. . .nu veti gasi decatputini oameni...care au fost Idsati sd moard de rudele lor. 168 Predica scrisa in ziua de 11 noiembrie 2012. 354 Au stat peste ei, calare, cu nesimtire...in loc sa leprotejeze intimitatea. . . Pentru ca moartea este un act intim.. .la fel ca si zdmislirea in pantece. . .si nu un spectacoll Cei care au transformat moartea in spectacol, in curiozitate morbidd, in deliciu umoristic . . .nu au delicatete duhovniceascd... ci bdddrdnie... M-am dus si am stropit-o cu apa pe mamaia Floarea, in anumite parti ale corpului... pentru ca se spalase ea insasi cu cateva ore inainte. Parul ii mirosea frumos, a sampon iar trupul ii era curat. Dumnezeu i-a descoperit ziua mortii...si de aceea s-a pregdtitl S-a pregatit pdnd la ultimul detaliu.. . Am imbracat-o impreuna cu vecina care i- a fost aproape cand a murit, am pus-o in tron, am pus tronul pe masa, in marchiza...si i-am acoperit fata... Anevrismul care i-a produs moartea... a lasat sangele in ea... Stiam ca ii va iesi pe gura, la un moment dat, cand va veni caldura...lucru care s-a si petrecut. Si pentru ca niste nenorocite de muste tot vroiau sa ii intre in nas, in ochi, in gura... i-am acoperit fata cu o panza alba. . .dupa care marama de deasupra. Insa a fost o adevarata „drama" gestul meu. De ce nu am lasat-o eu sa o vadd lumeal... In prima seara...am facut Slujba inmormdntdrii cu apropiati si intimi. A fost o slujba de suflet. . . Pentru ca doamna preoteasa era la Bucuresti si eu la Scrioastea...mi-a dat 5 5 5 raspunsurile la slujba prin telefon. 355 Volumul fiind dat la maxim... & facut-o sa fie acolo. O slujba plina de lacrimi si de pace. De bucurie duhovniceasca. Plin de oboseald... n-am putut sa fac priveghere. Am dormit o jumatate de ora in acea noaptc.si a doua zi am facut toate cumparaturile, am adus-o de la gara pe doamna preoteasa, am tocmit oameni care sa sape groapa, am fost la medicul de familic.care a venit sa constate decesul...am fost la primarie...si am asteptat 45 de minute... pentru ca o domnisoara/ doamna incapabild nu stia sdfacd actelc.si am primit actul de deces si avizul de inmormantare. Acasa, spre seara, a venit un grup de vecine, cand eu eram bleascd de oboseala...si cu ele am facut din nou Slujba inmormdntdrii, doamna preoteasa fiind acum langa mine. Dar pentru ca femeile venisera la „priveghere" cu gogosi, vin si tuica pana spre zori. . .nu le-a pldcut rugaciunea. Le-am concediat...si am cazut in pat. . .incepand rugaciunile de seara. Dupa ce le-am terminat si cand vream sa mananc ceva. . .pentru ca nu aveam in mine decat Sfanta Euharistie si o cafea...a venit un alt grup de vecine... de data asta intelectuale . . .care au inceput sa batd in geam...ca vor sa vadd mortul... De la poarta pana la casa sunt vreo cativa metri buni, lumina stinsa...si numai in spate. . .lumina camerei noastre. Dar ele au venit chitite ca sa „imi dea lectii" de Ortodoxie. M-am dus si le-am deschis. . . N-au mai asteptat sa le spun motivatia pentru care nici acum nu sunt in stare (nu ca nu vreaul) sa fac priveghere... est una dintre ele m-a intrebat: „Dumneata esti preot ortodox sau adventisfl Ca la noi asa se face: priveghere de toatanoaptea!". 356 Eu, ca si ele, eram din acelasi sat...eu eram preotul la care ele venisera...ele erau vecinele mele... unele mi-au fost educatoare iar altele invatatoare . . .iar penibilul situatiei a fost extrem. Totul s-a petrecut in mai putin de un minut... Pana sa le spun eu motivatia . . .si sa le invit mdine, de la ora cutarc.cand va fi inmormantarea...ele au plecat in cor, 5-6 cate erau. . .bestelindu-md fiecare dupa putere. . . Insa niciuna nu merge la Biserica! Dar, dupa cum v-am spus...„iubesc foarte mult privegherea" mortului. Eu, cu mamaia, am fost la aproape toate inmormantarile din familiile lor... si nu i-am deranjat cu niciun deget. Dimpotriva, la doua- trei dintre ele, mamaia a facut mancarea. . .impreuna cu altele. . . Dar ele au venit „sa imi dea lectia si sa piece". Insa asta inseamna...sa nu fii delicat... cu cineva in momente cheie. . . Si tu, eel care te arati atat de nesimtit . . .te descalifici... A doua zi am dormit o ora in 24 de ore. Si dupa ora aia de atipeala...m-am ridicat din pat la ora 3 dimineata, impreuna cu doamna preoteasa si cu matusa mea...si am continuat pregatirea mancarii. Pana au venit celelalte doua femei, care ne-au ajutat si mama mea (care, in sfarsit, cu jumatate de gura, si-a cerut iertare de la noi pentru toate nesimtirile ei de-o viata...)...noi facuseram 70% din masa. Am pictat crucea, apoi capacul...pe care am scris Hristos a inviat! si nu Regrete eterne. O alta „eroare" a mea. Insa Hristos a inviat facandu-Se incepdturd celor adormiti...fapt pentru care moartea e somn scurt. . .si nu vesnicie oarbd. 357 O a 3-a „eroare": n-am lasat pe nimeni, in curte...^ ii vada chipul. Doar cei care aufost la Biserica. . .1-au vazut. . .pentru ca am dezvelit-o la fata tocmai pentru ca sd o vada . . . De ce? S-ar fi apropiat de cosciug...s-ar fi tinut de el... si ar fi inceput sa planga pdgdneste sau sd mimeze plansul...cu vaiete interminabile...iar masa era subredd... si exista pericolul sa imi dea mortul peste cap . . . Le-am invitat sa ia loc pe canapele, le-am luat eu florile si lumanarile si le-am multumit 5 3 5 pentru ca au venit. Insa „le-am stricat" plansul...cat si lamentatiile sterile. 5 Pentru ca aproape niciuna nu stia sd se wage... Le-am dat prosoape la mana...dar „am gresit" din nou mana: „se pun pe stanga"...si nu pe dreapta. . . Celei care mi-a spus ca am gresit, i-am spus si eu: „V-am pus prosopul pe mana dreapta... ca sa nu uitati mana cu care sd vd inchinati si sd vd rugati pentru cea adormita!". S-a uitat manzeste la mine. . .si a tacut. 5 5 Le-am cerut preotilor sa vina mai repedc.au acceptat...insa o alta „eroare fatala": n-am dat gaina pe sub tron. Adica ori sunt nestiutor „al traditiei locale". . .ori sunt „zgarcit". Adevarul e ca eu nu sunt. . .superstitios .. .si nici lipsit de cunostinte istorico-teologice despre inmormantare... pentru 20 de secole de Ortodoxie. Am plecat spre Biserica... cu dricul...si femei in toatd firea sareau santul...se apropiau de dric cu o nesimtire greu de descris...nu le interesa de noi...n-a cerut niciuna voie... ca. sa vada „cum arata" moarta. Insa nu-mi amintesc, in copilaria mea, ca in propriul meu sat sa fi fost o asemenea decadentd morald.. . Ceva, recent, „le-a schimbat" sufletul acestor oameni... 358 La Biserica nu le-am dat „pomnete". . . Ce sunt aleal O lumanare aprinsa, legata cu o ata de papiota de o batista, la coltul batistei, de jos, fiind pusa o moneda de 50 de bani. Trebuia sa fac 40 de pomnete .. .pentru ca ele il ajuta pe mort „sa isi plateasca" drumul spre cer. Poate ca fiecare stia o alta poveste...daca le luam la bani marunti. . . .Cand unul dintre preoti, nou venit in sat, a rostit prima rugaciune de dezlegare.. .mi-a spus ca „acum puteti sa dezlegati legatura de la picioare". Insa rugaciunea e pentru dezlegarea pdcatelor. . .si nu a sforii de la picioarel Mamaia a adormit cu picioarele drepte, in pozitie de rugaciune cu mainile... pentru ca o invdtasem cum. . .sa moard.. .daca e singura. Si de aceea nu i-am legat picioarele. . .pentru ca nu era cazul. Legatura de la picioare e pentru ca picioarele celui adormit. . .sa nu stea inestetic. . .si nu pentru ca sfoara aia nenorocita. . .ar reprezenta cine stie ce „minune" pentru mort. Insa imediat a venit o femeie la doamna preoteasa, care fotografia slujba...si i-a spus ca am facut „mare pacat" ca nu am dezlegat-o pentru ca acum „va ramane impiedicatd pentru toata vesnicia". Nu! Ea va ramane bucuroasd pentru toata vesnicia, in Imparatia lui Dumnezeu, a Acelui Dumnezeu cu Care s-a impdrtdsit de sute de ori\ S-a impartasit spovedita de fiecare data, de mine sau de altcineva...si s-a impartasit cu post, cu rugaciune. . .dar, mai ales, cu multe lacrimi.. . Cu multe si dulci lacrimi. . . Insa nimeni nu a spus o rugaciune .. .si nimeni nu ne-a consolat dintre consateni. Doar cei din afara satului au stiut, cu multa eleganta, sa ne fie aproape... si sa ne respecte suferinta. . . 359 Adica, mai pe scurt, carentele teologico- morale ne fac sa aratam monstruos, pe noi, cei botezati de mici in numele Prea Sfintei Treimi dar care ne aratam atdt de afoni la viata cuvioasa si delicata. Da, e nevoie d& predict la Inmormantare! De multe minute de predicd... dar, in primul rand, de preoti. . .care sa fie predicd). Iar adventistii din sat...vazand ca nu se 5 predicd la ortodocsi...ci se spun cuvinte in grabd... cheama pastori invitati din afara...si credinciosi de-ai lor din alte comunitati...si 5 5 5 predica 1-2 orc.despre te miri ce...numai despre inmormantare m/... pentru ca sa vada ortodocsii „ce frumos" e la adventisti. , 77 , Da, si prind teren.. .pentru ca noi ne uitam doar la „banii" mortului si la masa de dupa! Si cu toate ca mamaia era stdlpul Bisericii noastre, care spala covoarele, facea donatii din banii pe care i-i lasam, aducea prinoase de fiecare data, canta la strana, nu-i mai venea sa piece de la Biserica...iar eu, unul dintre preotii satului...si Doctor in Teologie...„m-au taxat" financiar. . .ca si cand „nu m-ar fi cunoscut". M-a infiorat invidia mojicd a colegilor mei preoti... lucru pe care, spre exemplu, medicul de familie, care a venit sa constate decesul...cw propria ei masind, nu 1-a facut. Nici nu a vrut sa audd...ca. vreau sa ii dau bani. . . Insa a cdlca peste durerea unui om...caruia i-a murit bunica ce 1-a crescut de la doud sdptdmdni... toti stiind asta...a da lectii unui preot atdt de scolit ca mine in materie de ritual si de datind...a te face ca nu ma cunosti si 5 y s ca nu stii sa ma respecti, tu, confrate preot. . .sunt lucruri care nu trebuie sa se petreacd la o Inmormantare ortodoxa! Multi, vazand astfel de mitocdnii ale 5 ™ preotilor si ale credinciosilor nostri...nu mai vor ±55 55 sa vind la Biserica si tree la secte. 5 Pentru ca, da, sunt inacceptabilel . . . 360 Si daca nu cunosti lucrurile de finete... nu stii nimic despre Ortodoxie. Pentru ca Ortodoxia se poarta in toatd fiinta, cu delicatete si candoarc.si nu ca pe o rochie decoltatd, cu care vrei sd manipulezi pri virile. Si trebuie sa aratam ca suntem ortodocsi si nu ca pdrem afi. Amin! Cuprins 1. Predica la praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena [21 mai 2012] (2-6) 2. Predica la praznicul Inaltarii Domnului [2012] (7-12) 3. Predica la Duminica a 7-a dupa Pasti [2012] (13-20) 4. Predica la praznicul Pogordrii Sfantului Duh [2012] (21-26) 5. Predica la praznicul Prea Sfintei Treimi [2012] (27-31) 6. Predica la Duminica intai dupa Rusalii {a Tuturor Sfintilor) [2012] (32-38) 7. Predica la Duminica a 2-a dupa Rusalii {a Sfintilor romdni) [2012] (39-45) 8. Predica la Duminica a 3 -a dupa Rusalii [2012] (46-50) 9. Predica la Sfintii Apostoli Petru si Pavel (2012) (51-59) 10. Predica la Duminica a 4-a dupa Rusalii [2012] (60-65) 11. Predica la Duminica a 5-a dupa Rusalii [2012] (66-71) 12. Predica la Duminica a 6-a dupa Rusalii [2012] (72-75) 13. Predica la Duminica a 7-a dupa Rusalii [2012] (76-81) 14. Predica la pomenirea Sfantului Proroc Hie Tesviteanul [20 iulie] (82-88) 15. Predica la Duminica a 8-a dupa Rusalii [2012] (89-93) 16. Predica la pomenirea Sfantului Mare Mucenic Pantelimon [27 iulie 2012] (94-103) 17. Predica despre post si transpiratie [31 iulie 2012] (104-108) 18. Predica pentru confratii preoti care cauta predici pentru Inmormdntare ( 1 09- 111) 19. Predica la Duminica a 9-a dupa Rusalii [2012] (112-118) 20. Predica la Schimbarea la fata a Domnului [2012] (119-124) 21. Predica la pomenirea Sfantului Cuvios loan de la Neamt-Hozevitul [5 august 2012] (125-132) 22. Predica la pomenirea Sfintei Preacuvioasei noastre Maici Teodora de la Sihla [7 august 2012] (133-138) 23. Predica la Duminica a 10-a dupa Rusalii [2012] (139-143) 24. Predica la adormirea Prea Curatei Stapane [15 august 2012] (144-149) 25. Predica la Duminica a 11 -a dupa Rusalii [2012] (150-154) 26. Predica la Duminica a 12-a dupa Rusalii [2012] (155-159) 27. Predica la Sfantul Mare Mucenic Fanurie [27 august 2012] (160-166) 28. Predica la taierea capului Sfantului loan Botezatorul [29 august 2012] (167-172) 29. Predica la Duminica a 13-a dupa Rusalii [2012] (173-178) 30. Predica la nasterea Maicii Domnului [8 septembrie 2012] (179-187) 3 1 . Predica la Duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci [2012] (188-193) 32. Predica la Inaltarea Sfintei Cruci [14 septembrie 2012] (194-198) 33. Predica la Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci [2012] (199-204) 34. Predica la 7 ani de Dumnezeiascd Preotie [17 septembrie 2012] (205-211) 35. Predica la Duminica a 18-a dupa Rusalii [2012] (212-217) 36. Predica la Duminica a 19-a dupa Rusalii [2012] (218-224) 37. Predica la pomenirea Sfantului Sfintit Mucenic Dionisie Areopagitul [3 octombrie 2012] (225-233) 38. Predica la Duminica a 20-a dupa Rusalii [2012] (234-238) 39. Predica la Duminica a 21 -a dupa Rusalii [2012] (239-243) 40. Predica la pomenirea Sfintei Prea Cuvioasei Parascheva [14 octombrie 2012] (244- 247) 41. Predica la Duminica a 23-a dupa Rusalii [2012] (248-256) 42. Predica la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir [26 octombrie 2012] (257-262) 43. Predica la pomenirea Sfantului Preacuviosului Dimitrie Basarabov [27 octombrie 2012] (263-268) 44. Predica la Duminica a 24-a dupa Rusalii [2012] (269-273) 45. Predica la ziua de nastere [31 octombrie 2012] (274-278) 46. Predica la Duminica a 22-a dupa Rusalii [2012] (279-284) 47. Predica despre prietenie si iubire (5 noiembrie 2012) (285-289) 48. Predica despre revedere [4 noiembrie 2012] (290-293) 49. Predica despre neasteptare (5 noiembrie 2012) (294-297) 50. Predica despre nebunia si sldbiciunea lui Dumnezeu (5 noiembrie 2012) (298-302) 51. Predica despre multele predict (5 noiembrie 2012) (303-308) 52. Predica despre pdcdtosi (5 noiembrie 2012) (309-312) 53. Predica despre supermarket (6 noiembrie 2012) (313-319) 54. Predica despre Sfintii Ingeri (8 noiembrie 2012) ( 320-325) 55. Predica despre cipuri (7 noiembrie 2012) (326-332) 56. Predica despre canonizare (7 noiembrie 2012) (333-337) 57. Predica despre CVul lui Dumnezeu (338-343) 58. Predica despre Facebook (344-348) 59. Predica la inmormdntarea bunicii noastre Floarea (349-352) 60. Predica despre inmormdntare [11 noiembrie 2012] (353-360) © Teologie pentru azi 2013 http://www.teologiepentruazi.ro/ Cartea e proprietatea Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus. 3 Editia de fata e una gratuita. Ea nu poate fi tiparita si comercializata fara acordul direct al autorului. Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus Teologie pentru azi